In data de 12 martie 2012, a avut loc întrevederea domnului senator Gheorghe David, preşedintele Grupului parlamentar de prietenie România-Azerbaidjan cu E.S. domnul Eldar Hasanov, ambasadorul Republicii Azerbaidjan la Bucureşti. La întrevedere au mai participat şi ceilalţi membri ai Grupului, domnul senator Romeo Nicoara şi domnii deputaţi Chirilă Constantin, Ibram Iusein, Lupu Mihail, Vreme Valerian.

Discuţiile s-au axat pe cooperarea bilaterală dinamică între cele două state şi importanţa semnării parteneriatului strategic între România şi Azerbaidjan, fiind evidenţiat de ambele părţi dialogul politic sistematic la nivel înalt şi cooperarea în domeniul economic.

Preşedintele Grupului parlamentar de prietenie România-Azerbaidjan, domnul senator Gheorghe David a subliniat importanţa proiectelor energetice comune româno-azere, Nabucco şi AGRI, reafirmând rolul vital pe care Azerbaidjan, ca ţară furnizoare, îl deţine în implementarea acestor proiecte de importanţă strategică la nivel regional.

De asemenea, în cadrul întrevederii, ambasadorul Republicii Azerbaidjan a transmis invitaţia verbală adresată parlamentarilor români de către Grupul de prietenie cu România din Parlamentul azer pentru realizarea unei vizite oficiale la Baku.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat joi că cel mai 'serios' mesaj pentru femei, cu ocazie zilei de 8 Martie, este faptul că a promulgat Legea privind violenţa domestică, punctând că în acest fel ele nu vor mai fi bătute de bărbaţi.
'Am promulgat Legea cu protecţia femeilor în familie. Cred că este cel mai serios mesaj. Şi nici nu era sosită, am cerut-o de la Parlament să mi-o dea repede, ca să o promulg azi. Aşa că nu o să mai fiţi bătute acasă de bărbaţi. Dacă vă mai atinge cineva cu altceva decât o floare, să meargă în puşcărie', a spus Băsescu, înainte de prezentarea bilanţului activităţii pe 2011 a Ministerului Public, întrebat dacă are un mesaj pentru femei de 8 Martie.
Preşedintele Traian Băsescu a semnat joi decretul pentru promulgarea Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie. 

Primăvara, anotimpul renaşterii, al trezirii la viaţă şi al optimismului, face din această zi de 8 Martie, ziua cea mai plină de feminitate, de zâmbete şi de căldură sufletească! Cu această ocazie urez tuturor doamnelor şi domnişoarelor un călduros La Mulţi Ani şi multă fericire!

Cu aleasă consideraţie

Grupul Senatorilor PDL

„Bună ziua! Bine v-am regăsit! Din păcate, în aceeaşi formulă, ca la toate discursurile mele, fără opoziţie. În modul cel mai sincer, regret că opoziţia nu este în Parlament, plecând de la realitatea că, dacă avem vreun garant real al democraţiei în România, acesta este Parlamentul. Oricât l-am critica, el rămâne acela care, în situaţii de derapaje, vine şi corectează lucrurile. Cred că nu este cea mai bună soluţie, să subminezi cea mai importantă instituţie a statului român - Parlamentul. De aceea, încep adresând opoziţiei rugămintea de a reveni în Parlament şi a discuta problemele politice aici, unde este locul de dezbatere a problemelor politice şi chiar administrative, care ţin de Parlamentul României. 

Încep prin a mulţumi Parlamentului că, într-o perioadă extrem de frământată şi importantă, din punct de vedere al partidelor politice - se apropie campania electorală - aţi fost de acord să mă adresez dumneavoastră şi în egală măsură românilor, de la tribuna Parlamentului. Am considerat că se impunea o întâlnire a Preşedintelui cu Parlamentul, având în vedere că în ultima perioadă s-au petrecut evenimente de interes major, cum ar fi schimbarea Guvernului, adoptarea şi semnarea, la Bruxelles, a Tratatului fiscal şi, de ce nu, criza de comunicare dintre majoritate şi opoziţie - un eveniment care, de asemenea, este cel puţin la fel de important ca şi celelalte. În aceste condiţii, cred că este important să mă pronunţ asupra a ceea ce am făcut şi unde suntem şi ceea ce eu cred că ar trebui făcut în continuare. Ştim cu toţii că Guvernul şi Parlamentul, în perioada 2009 - 2011, au parcurs împreună o perioadă extrem de dificilă, în care comandamentul zero a fost restabilirea echilibrelor macroeconomice. Destul de mulţi dintre dumneavoastră ştiu - iar pentru cei care nu ştiu, o spun acum -, în 2009 România ajunsese în situaţia în care, din cauza dezechilibrelor macroeconomice, nu se mai putea împrumuta de pe piaţă, ceea ce a reclamat o intervenţie urgentă la Fond, la Uniunea Europeană, pentru ca România să poată avea finanţarea necesară trecerii momentului dificil. Ştim cu toţii, şi vă mulţumesc că aţi acceptat, cu costul voturilor dumneavoastră, cu costul popularităţii partidelor din arcul guvernamental, să adoptaţi măsuri extrem de severe, care au afectat fiecare cetăţean al României. Şi, trebuie spus că niciun politician nu-şi permite vreodată să gândească cu relaxare la faptul că, printre măsuri, se numără reducerea salariilor bugetarilor cu 25%, creşterea TVA-ului de la 9% la 24%, sau introducerea contribuţiei la Fondul de sănătate pentru pensionarii cu pensii între 750 şi 1.000 de lei.

mai multe pe site www.presidency.ro

Senatorul Mihaela Popa participa joi, 8 martie 2012, in calitate de vicepresedinte al Comisiei pentru Egalitatea de Sanse din Senatul Romaniei, la Reuniunea Interparlamentara cu tema: `Plata Egala pentru Munca de Valoare Egala` care va avea loc la Parlamentul European, Bruxelles.  `Sunt fericita sa ma reintorc in Parlamentul European si mai ales cu ocazia zilei de 8 Marie – Ziua Internationala a Femeii, o zi in care mai mult ca oricand trebuie sa punem in valoare femeia – mama, sotie, fiica, prietena, sa-i recunoastem calitatile si sa o apreciem. In ceea ce priveste principiul platii egale pentru munca de valoare egala, putem observa o imbunatatire privind diferenta de plata intre barbati si femei in tara noastra, de la 21% in 1994, la 14% in 2004 si aprox. 12% in 2009, in timp ce media europeana in 2009 era de 15% -17%.Avem insa datoria sa promovam in continuare nediscriminarea si accesul echitabil la munca pentru femei si barbati.Pe de alta parte, in contextul in care, din pacate, ne confruntam in tara noastra cu o crestere a violentei in limbaj, atitudine si comportament, dar si a politicii „calcatului in picioare”, avand ca victime in principal femeile, astfel de reuniuni devin extrem de importante pentru promovarea drepturilor femeilor, dar si pentru responsabilizarea institutiilor statului, a societatii civile si nu in ultimul rand a politicienilor.`, a declarat senatorul Mihaela Popa, vicepresedintele Comisiei pentru Egalitatea de Sanse din Senatul Romaniei.

Preşedintele României, Traian Băsescu, a participat în perioada 01-02 martie a.c., la Bruxelles, la reuniunea Consiliului European de primăvară.
Consiliul European de primăvară a fost dominat de dezbaterile privind consolidarea Uniunii Economice a Uniunii Europene, respectiv dezvoltarea agendei europene atât în privinţa politicilor comune, cât şi a coordonării politicilor naţionale în vederea asigurării creşterii economice şi creării locurilor de muncă. Totodată, Consiliul European a marcat finalizarea primei etape a Semestrului European, care presupune adoptarea orientărilor Uniunii pentru creştere şi ocupare. 
Particularitatea acestui Consiliu European a constat în aceea că a prilejuit semnarea Tratatului privind stabilitatea, coordonarea şi guvernanţa în cadrul Uniunii Economice şi Monetare. Preşedintele Traian Băsescu a semnat, în numele României, acest document alături de alte 24 state membre ale Uniunii. Acest document juridic constituie un nou pas extrem de important în ceea ce priveşte integrarea politicilor economice. Aceasta se va realiza pe două căi, prin creşterea gradului de armonizare politică şi, respectiv, creşterea controlului instituţiilor europene în privinţa coordonării politicilor economice naţionale, în special a politicilor fiscal-bugetare. 
În domeniul politicilor economice, Consiliul European a reamintit măsurile deja convenite în cele trei reuniuni precedente, din octombrie şi decembrie 2011, respectiv 30 ianuarie a.c., şi a stabilit termene precise de adoptare şi punere în aplicare. Pentru statele membre aflate în programe de asistenţă, precum România, recomandarea Consiliului European a fost de a respecta ţintele macroeconomice stabilite cu instituţiile financiare internaţionale. În acest context, şeful statului român a făcut o menţiune expresă cu privire la faptul că România a respectat ţintele stabilite pentru anul 2011.

Preşedintele Comisiei pentru românii de pretutindeni, Viorel Badea (PDL), a declarat vineri, pentru AGERPRES, că şedinţa comună a Guvernului României şi a celui al Republicii Moldova, care se va desfăşura sâmbătă, la Iaşi, începând cu ora 10.00, reprezintă un 'semnal pozitiv' atât pentru români, cât şi pentru partenerii europeni ai României.

Potrivit lui Badea, prin această şedinţă comună de guverne România reiterează sprijinul faţă de dorinţa Republicii Moldova de a se alătura statelor din Uniunea Europenă.

'Va fi o şedinţă de guvern comună. Este primul act politică externă al Guvernului Ungureanu şi eu sunt foarte mulţumit că în sfârşit are loc această şedinţă de guvern. Consider că este un semnal pozitiv atât pentru români, indiferent că este vorba de cei din România sau de cei din Republica Moldova, cât şi pentru statele europene care vor putea vedea faptul că România continuă să fie interesată şi să susţină parcursul european al Republicii Moldova', a spus senatorul PDL.

Viorel Badea a precizat că pe ordinea de zi a şedinţei comune a Guvernului României şi a celui al Republicii Moldova, pe lângă subiectul referitor la implementarea stategiei de sprijinire de către România a parcursului european al Republicii Moldova, sunt înscrise teme economice.

'Este bine că vor fi discutate chestiuni care au rămas suspendate. Mă refer aici la proiectele comune - energetice, economice, care se vor derula în parteneriatul celor două state. De asemenea, îmi exprim speranţa că se va discuta şi despre necesitatea implicării mai profunde a companiilor româneşti în proiectele mari de privatizare din Rep. Moldova - privatizarea Poştei din Rep. Moldova, sistemul de energie electrică, privatizarea companiei de transport aerian AirMoldova', a mai spus Badea. AGERPRES/ (A - Cătălina Barbu)

Viorel Badea (PDL): Protocolul încheiat cu Serbia nu este perfect, dar îi ajută pe românii timoceni

Bucureşti, 2 mar /Agerpres/ - Preşedintele Comisiei pentru românii de pretutindeni din Senat, Viorel Badea (PDL), a declarat vineri, pentru AGERPRES, că deşi Protocolul celei de-a doua sesiuni a Comisiei Mixte Interguvernamentale între România şi Republica Serbia privind minorităţile naţionale este 'perfectibil', el garantează dreptul românilor din Serbia de a se declara minoritate naţională şi de a beneficia de drepturile specifice.

'Singura chestie demnă de reţinut din acest document este faptul că prin el sârbii îşi asumă obligaţia de a recunoaşte originea minorităţilor din Serbia fără nici un fel de oprelişti. Practic, îi ajută pe românii de acolo ca odată ce îşi manifestă apartenenţa la o minoritate să poată beneficia de drepturile specifice oricărei minorităţi naţionale. În plus, în acest Protocol se spune că situaţia de acolo va fi monitorizată permanent. Protocolul nu este perfect pentru că nu a prins cu subiect şi predicat tot ceea ce a solicitat comunitatea românilor din Serbia - că vlahii sunt români şi că trebuie să beneficieze de educaţie şi de slujbe în limba maternă', a declarat acesta.

România merge umăr la umăr cu celelalte state europene, opoziţia comentează elemente irelevante privind Tratatul de Guvernanţă Fiscală. Am constatat, şi în aceste zile în care au fost luate decizii importante la nivel european, lipsa de conectare la realităţile internaţionale a liderului Aliantei Socialiste, Victor Ponta. Un viu exemplu în acest sens este scrisoarea domnului Victor Ponta adresată premierului Ungureanu în care liderul USL se declară deranjat de faptul că Tratatul de Guvernanţă Fiscală a fost semnat de către preşedintele României, şi nu de către premierul în funcţie. Aşa cum ne-a obişnuit, tânărul socialist continuă seria ridicolă a evitării discuţiilor pe fondul problemei, lăsând loc doar aprecierilor copilăreşti, lipsite de conţinut şi sens. Lider al unei alianţe greviste, Victor Ponta îşi dovedeşte încă o dată, dacă mai era cazul, ignoranţa.
De mai bine de o lună, Victor Ponta evită să se pronunţe pe fondul tratatului știind, de fapt, că adevăraţii conducători ai USL, Ion Iliescu, Adrian Năstase şi Dan Voiculescu, nu sunt de acord cu trendul european. În schimb, liderul socialist a ales să-şi justifice în mod penibil absenţele din Parlament, atacând o femeie. Gestul său nu e unic însă, el a fost urmat de atacul lipsit de bun simţ al purtătorului de cuvânt al PSD la adresa unei alte colege a noastre.
Îi solicit lui Victor Ponta să renunțe la astfel de practici, ca și la pretenţia de a se pricepe la politică externă. Ar fi mult mai util dacă s-ar preocupa, întâi de toate, de o legislaţie privind chiulul de la serviciu, încasarea de salarii fără să munceşti şi obligaţia de a te prezenta în Parlament, unde te-au trimis românii. Dacă tânărul politician Victor Ponta ar fi avut curiozitatea să studieze legea fundamentală a statului român, ar fi putut să constate că la articolul 91 este prevăzut explicit faptul ca „preşedintele încheie tratate internaţionale în numele României, negociate de Guvern, şi le supune spre ratificare Parlamentului, într-un termen rezonabil".

Nu pot să trec cu vederea ”declaraţia politică” pe care unul dintre colegii mei din Senat, grevist liberal, a făcut-o astăzi. Nu am s-o reproduc și, din jenă, nu-i voi da numele. Mă voi rezuma la a cita doar câteva dintre ultimele calificative lansate de Opoziție la adresa majorității parlamentare: „gardieni de la lagărul Auschwitz”, „cazane de ars oameni”, „mizeria de majoritate” etc.   

Nu este un accident. Asistăm de o bună bucată de vreme la un tip de politică (şi implicit de discurs public) izvorât mai degrabă în adâncul frustrărilor și al resentimentelor decât din spațiul fertil al realității şi al raţiunii. Nu mai vorbim astăzi de adversitate, ci de ură. Nu mai avem dispute de idei, ne bălăcim în invectivele aruncate prin megafoane, chiar din balcoanele Parlamentului (în sala de plen nu călcăm, că suntem în grevă, nu-i așa?). Nu mai facem declaraţii politice, emitem în schimb cuvinte mârâite şi propoziţii inepte strecurate printre scrâşnete de dinţi.  

Nu asistăm la un pas spre radicalizare a politicii româneşti, acest lucru s-a consumat deja. Opoziţia a trecut de mult cu brio examenul politicii de scandal, lipsită, de regulă, de orice conținut. Spectacolul la care asistăm astăzi nu mai are nici o legătură nici cu responsabilitatea și nici cu bunul simţ. Are, în schimb, o tot mai alarmantă legătură cu degradarea pe fond a valorilor fundamentale ale unei democrații autentice.  

Partidele politice semnatare ale protocolului privind ratificarea de către România a tratatului privind stabilitatea, coordonarea şi guvernanţa în cadrul Uniunii Economice şi Monetare au convenit, prin acest document, să susţină semnarea Tratatului de către preşedintele României, în cadrul Consiliului European din 1 - 2 martie 2012.
De asemenea, după cum a anunţat liderul PDL, Emil Boc, părţile semnatare au convenit să susţină în Parlament şi să adopte Legea de ratificare a Tratatului privind stabilitatea, coordonarea şi guvernanţa în cadrul Uniunii Economice şi Monetare în cursul anului 2012, dar nu mai târziu de 31 decembrie 2012.
În preambulul protocolului se menţionează că la tratat pot adera şi statele membre ale Uniunii Europene care nu fac parte, încă, din Uniunea Monetară precum România,'sesizând importanţa dispoziţiilor acestui tratat, pentru întărirea fundamentelor normative care au ca obiect realizarea aderării României la zona euro în 2015'.
În acelaşi document se precizează că implementarea tratatului privind stabilitatea fiscală de către România va da un semnal către investitorii străini în privinţa evoluţiei macroeconomice pe termen mediu şi lung, precum şi pentru întărirea credibilităţii României în plan european.
În finalul protocolului se menţionează că 'nicio dispoziţie a Tratatului nu poate fi interpretată ca modificând în vreun fel condiţiile de politică economică asumate de România în cadrul programului de asistenţă financiară încheiat cu Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional'.