În şedinţa de plen a Senatului din data de 28 martie 2011, Senatorul Mihail Hărdău a depus o declaraţie politică intitulată „Votul secret: bila albă vs. bila neagră”. Declaraţia critică demersul Opoziţiei de contestare la Curtea Constituţională a procedurii de vot pe moţiunea de cenzură la Codul Muncii şi solicită aplicarea de facto a votului secret prevăzut în Regulamentul Şedinţelor Comune ale Senatului şi Camerei Deputaţilor. 

Senatorul Mihail Hărdău subliniază că decizia politică de neparticipare la votul moţiunii de cenzură a parlamentarilor puterii nu reprezintă o interdicţie absolută. Totodată, acesta se declară dezamăgit de felul în care votul desecretizat se manifestă la orice moţiune de cenzură şi consideră că nu există nicio diferenţă între un parlamentar care alege să nu îşi exercite votul şi unul care votează forţat deschis sub ochii vulturilor de observaţie PSD-işti şi PNL-işti, având în vedere că votul este controlat de fiecare partid pentru fiecare ales în parte. 

Exprimând nevoia unei reforme a clasei parlamentare, Senatorul Mihail Hărdău solicită Parlamentului punerea în practică a votului secret, în cabină, vot necontrolabil în cazul fiecărui parlamentar. „Doresc un vot secret autentic, iar nu mimat având convingerea că liderii partidului trebuie să manifeste aceeaşi responsabilitate şi încredere faţă de fiecare parlamentar proporţional cu susţinerea parlamentară faţă de partid”, a mai adăugat Senatorul Mihail Hărdău.

Textul integral al declaraţiei politice se regăseşte pe site-ul Senatului, la fişa parlamentarului.

Senatorul democrat-liberal de Arad Ovidiu Marian a declarat, duminică, pentru AGERPRES, că voturile membrilor filialei pentru preşedinţia PDL 'vor merge' către Emil Boc.

El a menţionat că organizaţia PDL Arad nu a decis, în mod oficial, dacă îl va susţine pe Emil Boc sau pe Vasile Blaga la preşedinţia partidului.

'Organizaţia PDL Arad nu a luat încă o decizie în ansamblul organizaţiei, ci au fost luate decizii individuale, urmare unor discuţii pe care le-am purtat cu conducerea filialei, în sensul că fiecare dintre noi am avut de optat între cei doi competitori care şi-au anunţat intenţia de a candida la preşedinţia partidului - Emil Boc şi Vasile Blaga. Până acum, din Organizaţia Judeţeană a PDL Arad, toţi care şi-au exprimat adeziunea şi sprijinul au făcut-o pentru Emil Boc', a declarat pentru AGERPRES, senatorul Ovidiu Marian.

'Un alt argument, care a cântărit greu în opţiunile arădenilor, este acela că în echipa guvernamentală condusă de preşedintele partidului, Emil Boc, care este şi prim-ministru, suntem reprezentaţi de o serie întreagă de miniştri, de secretari de stat şi nu putem să nu facem front comun cu cel care ne-a condus până acum, într-o perioadă dificilă de criză economică', a mai adăugat senatorul arădean.

Preşedintele PDL Mehedinţi, senatorul Mihai Stănişoară, a declarat, duminică, la Consiliul de coordonare judeţean al formaţiunii, că el crede cu tărie într-un parteneriat între premierul Emil Boc şi preşedintele Traian Băsescu.

''Am avut un proiect, avem şi vom avea în continuare un proiect care se desfăşoară în parteneriat cu preşedintele ţării din 2004, un proiect al Partidului Democrat Liberal, un partid reprezentat la vârf de un preşedinte numit Emil Boc, deci un parteneriat între Emil Boc şi preşedintele ţării în care eu unul cred cu tărie şi sunt convins că şi în plan naţional ne va duce către ceea ce ne-am propus, ceea ce ne propunem şi astăzi şi anume să rămânem cel mai important partid din România, să ne menţinem la guvernare şi să reuşim să ducem la capăt toate reformele pe care le-am început, reforme absolut necesare pentru România astăzi'', a subliniat Mihai Stănişoară.

Acesta a mai arătat că democrat-liberalii sunt ''zi de zi într-o luptă politică, o luptă fără menajamente'', pe care cu toţii îşi doresc să o câştige.

Ministrul Administraţiei şi Internelor, Traian Igaş, a declarat duminică la Deva că îl susţine în continuare pe Emil Boc la preşedinţia PDL argumentând că doar aşa există speranţa reuşitei şi pentru partid şi pentru români.

''L-am susţinut pe Emil Boc în tot acest timp pentru că am ştiut că face o politică a bunului simţ'', a subliniat Traian Igaş.

Ministrul Administraţiei şi Internelor a amintit că PDL a guvernat şi guvernează într-o perioadă de criză. ''Nu e uşor să guvernezi într-o perioadă de criză, nu e uşor să iei măsuri anti cetăţean de multe ori, dar trebuie să faci în aşa fel încât situaţia economică să o redresezi'', a spus Traian Igaş. 

Ministrul a afirmat că PDL prin premierul Emil Boc a făcut acest lucru. ''A încercat să dea o şansă acestei ţări. Şi i-a dat-o. Experţi străini astăzi vin şi ne spun că România este pe drumul cel bun şi ne apropiem de o zonă puţin mai călduţă şi o zonă care ne dă o speranţă'', a declarat Traian Igaş. 

Acesta a mai spus că guvernul condus de Emil Boc a avut o politică simplă, politica bunului simţ, o politică ce a dat o şansă tuturor. ''Trebuie să fim optimişti, trebuie să credem noi unii în ceilalţi pentru că am dus şi vom duce pe mai departe politica bunului simţ'', a conchis Traian Igaş.

Ministrul Traian Igaş participă duminică la şedinţa Consiliului de Coordonare al filialei PDL Hunedoara, în care se alege o nouă conducere la nivel judeţean.

Senatorul Mircea Andrei a fost ales, sâmbătă, în funcţia de preşedinte al Organizaţiei Judeţene a PDL Argeş, pentru care a fost, de altfel, singurul candidat. 

Mircea Andrei a declarat că principalul său obiectiv, ca lider al PDL Argeş, va fi să întrerupă dominaţia politică a PSD în judeţ.

'Îmi propun să întoarcem culoarea acestui judeţ şi sunt sigur că vom reuşi. PDL se va impune la toate alegerile care vor urma în Argeş, pentru că avem şi forţă şi voinţă', a spus noul preşedinte al PDL Argeş.

Parlamentarul de Dâmboviţa a asigurat conducerea interimară a PDL Argeş în ultimele zece luni, după ce fostul preşedinte, deputatul Cristian Boureanu, şi-a prezentat demisia, pe motiv că Biroul Permanent Naţional a considerat ca fiind insuficiente eforturile şi rezultatele electorale ale filialei.

La alegerea noilor structuri de conducere ale PDL Argeş au participat peste 700 de delegaţi, reprezentând toate organizaţiile din judeţ.

Printre invitaţii la eveniment s-au numără Emil Boc, Vasile Blaga, Elena Udrea, Roberta Anastase şi Traian Igaş, precum şi conducerile organizaţiilor PDL din Dâmboviţa, Giurgiu, Vâlcea, Olt şi Teleorman.

Cu această ocazie, liderul democrat-liberal, Emil Boc, a anunţat că formaţiunea politică pe care o conduce trebuie să treacă printr-un proces de modernizare, fiind nevoie de o 'dură şi reală evaluare a oamenilor' care ocupă poziţii în partid.

'Noi trebuie să avem tăria şi puterea să punem oamenii potriviţi la locul potrivit, iar cei care nu sunt potriviţi să-i invităm să facă un pas înapoi din politică sau din administraţie. Dacă nu vom avea o asemenea tărie, nu vom reuşi', a spus preşedintele PDL.

Democrat-liberalii argeşeni au mers pe varianta candidatului unic nu doar pentru funcţia de preşedinte, ci şi pentru cele de prim-vicepreşedinte şi secretar general. Cele două posturi de prim-vicepreşedinte au fost ocupate de inspectorul şcolar general Gabriel Bratu şi omul de afaceri Cătălin Teodorescu, iar pentru postul de secretar general, primarul comunei Bradu, Florin Frătică, cel care conduce şi Liga aleşilor locali ai PDL.

La alegerile de sâmbătă au mai fost desemnaţi cei doi secretari generali adjuncţi ai organizaţiei, cei zece vicepreşedinţi, precum şi o parte dintre cei 14 secretari executivi.

Preşedintele interimar al organizaţiei judeţene Botoşani a Partidului Democrat Liberal (PDL), senatorul Dan Humelnicu, susţine că toate cadrele didactice vor beneficia, săptămâna viitoare, de drepturile salariale aferente lunii februarie, însă acestea nu vor cuprinde majorarea de 33% câştigată în instanţă. 

Potrivit acestuia, salariile aferente lunii februarie, vor fi calculate raportat la salariul lunii octombrie plus majorarea de 15% aplicată tuturor categoriilor de bugetari.

'Luni toţi profesorii îşi vor primi banii pentru luna februarie. Fac precizarea că aceste salarii sunt salariile pe care le iau astăzi toţi profesorii din ţară, adică cele din octombrie plus 15%. Este clar că acele hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile sunt recunoscute în mod clar de Guvern, doar că vor fi probabil eşalonate la plată, funcţie de banii pe care îi va avea Guvernul României în acest sens', a precizat Humelnicu.

Cadrele didactice din Botoşani au câştigat în instanţă dreptul de a beneficia de o majorare salarială cu 33% în baza Legii privind salarizarea personalului din sectorul bugetar. Ei au beneficiat de această creştere salarială în luna decembrie şi ianuarie, ceea ce a făcut ca bugetul alocat plăţii salariilor să fie epuizat. Din acest motiv, Primăria Botoşani nu a mai avut, în martie, fonduri pentru plata salariilor aferente lunii aprilie, ceea ce a determinat proteste din partea cadrelor didactice. De zece zile, profesorii au întrerupt cursurile şi participă la proteste în faţa Prefecturii. AGERPRES/(A - Cristian Lupaşcu)

Senatul României a adoptat astăzi, 23 martie, cu unanimitate, proiectul de lege (L43/2011) al senatorul braşovean Florian Staicu prin care rolul avertismentului în Codul Rutier va creşte în importanţă, sporind componenta educativă în detrimentul măsurilor punitive actuale. Scopul principal al proiectului de lege este acela de a obliga organul de constatare al contravenţiilor să aplice doar avertisment participanților la trafic dacă aceștia, în momentul săvârșirii contravenției, nu au alte mențiuni în portofoliu contravențional. Cu 90 de voturi pentru și nici unul împotrivă, în condițiile în care puține legi organice mai întrunesc voturi de trecere la Senat în ultimul timp, modificările aduse Codului Rutier de senatorul PDL vor implementa un sistem de avertismente care să-l completeze pe cel al amenzilor, faptele ce prezintă un grad de pericol social scăzut fiind sancţionate corespunzător.

Motivaţia invocată de senatorul Florian Staicu pentru alegerea faptelor sancţionate de avertisment constă în explicaţia că aceste contravenţii, în cazul în care nu se repetă, nu dau naştere unui pericol social suficient de ridicat, nu afectează grav siguranţa traficului şi a celorlalţi şoferi şi nu denotă o atitudine periculoasă social a contravenientului. În plus, nu se justifică ca în anul 2011 să fie date amenzi şoferului care şi-a uitat actele acasă, în condiţiile în care s-au făcut investiţii însemnate în informatizarea şi dotarea tehnică a M.A.I.

În momentul actual, Codul Rutier reglementează două tipuri de sancţiuni principale: avertismentul şi amenda. În realitate, practica a demonstrat că avertismentul este rareori aplicat, el fiind mai degrabă o modalitate prin care poliţiştii rutieri îşi manifestă simpatia faţă de anumite persoane. Prin urmare, rolul educativ şi scopul de prevenire a încălcărilor regulilor de circulaţie este serios diminuat, dacă nu chiar compromis.

În urma acestui vot, senatorul Florian Staicu este încrezător în şansele maxime ale votării proiectului de lege și de către Camera Deputaților, Cameră Parlamentară Decizională, efectul fiind dispariţia actualului regim sancţionator din Condului Rutier ce duce la frustrarea conducatorilor auto şi la dobândirea unei atitudini de dispreţ faţă de organul de constatare al contravenţiilor. În plus, se va împiedica aplicarea unor sancţiuni disproporţionate şi se va micşora numărul proceselor verbale de constatare atacate în instanţă.

DATA: 24-03-2011

EMISIUNEA: NAŞUL

POSTUL: 10 TV

ORA: 20.00

MODERATOR: RADU MORARU

INVITAŢI: ELENA UDREA

Radu Moraru: Am revenit, suntem în direct. Citeam, mă documentam să văd ce mai e nou, nu trece o zi să nu fie ceva în presă despre Elena Udrea şi am văzut cum Ion Iliescu spunea deunăzi că este o femeie cu foarte multe calităţi. Are şi nişte răutăţi, dar este o femeie care a reuşit, o femeie agreabilă. Iată că sunt primari PSD, PNL, care beneficiază de fonduri din partea ministerului condus de doamna Udrea. Este considerat ministrul cu cele mai importante bugete, este atacată zilnic. Are verb, răspunde, este agreabilă ca înfăţişare, bărbaţii mitocani o atacă, evident. E clar însă că în ultimii ani a reuşit fantastic să devină unul din brandurile României. Şi în această seară, în persoană, Elena Udrea la „Naşul”. Sărut mâna!

Elena Udrea: Bună seara!

Radu Moraru: Sunteţi un brand, sunteţi în fiecare zi în presă, duşmanii spun că aveţi cei mai mulţi bani pe mână din România şi îi distribuiţi cum vreţi dumneavoastră. Şi prima întrebare este să vă întreb dacă v-aţi simţit vreodată, în ciuda acestei puteri pe care v-o alocă şi presa şi adversarii, dacă v-aţi simţit vreodată neputincioasă în ceea ce priveşte un proiect pe care să vreţi să îl faceţi şi să nu puteţi?

Elena Udrea: În primul rând bună seara şi bine v-am găsit. Sunt prima dată la „Naşul” şi am constatat că nu stau foarte departe de dumneavoastră, deci dacă mă invitaţi mai des vin mai des.

Radu Moraru: Cu drag.

Elena Udrea: Şi vă mulţumesc pentru introducerea pe care aţi făcut-o, nu am mai auzit atâtea lucruri frumoase spuse despre mine cred că din copilărie.

Radu Moraru: Să ştiţi că m-a surprins Ion Iliescu foarte mult. Citind declaraţia sa: ia uite domnule ce zice Ion Iliescu.

Elena Udrea: Da, a fost neaşteptat din partea domnului Ion Iliescu, având în vedere că suntem din partide diferite. Nu pot decât să îi mulţumesc pentru aprecieri. Da, de foarte multe ori mă simt neputincioasă şi o să vă spun chiar o experienţă recentă pe care o am la minister, să lucrezi la stat e foarte greu, să lucrezi în administraţia centrală cu un aparat obişnuit cu un anumit ritm, cu un anumit mod de a face lucrurile, fără neapărat să aibă răspunderi pentru anumite proiecte, care sunt de obicei ale ministrului, e dificil.

Radu Moraru: Nu e ca la privat.