Articol preluat de la HOTNEWS.RO

Ministrii Sebastian Vladescu si Vasile Blaga au sustinut o conferinta de presa comuna pe tema combaterii evaziunii fiscale si a contrabandei cu tigari. Sebastian Vladescu a afirmat ca sunt mari probleme in ceea ce priveste evaziunea "marunta". "Partea cea grea este cea legata de evaziunea marunta, in piete, unde se vand cantitati mici de produse. Sunt probleme legate de educatie si de saracie", a spus Vladescu.

Jerzy Buzek, Preşedintele Parlamentului European, va sosi miercuri în România, cu ocazia unei o vizite oficiale.

Acesta va sosi în Bucureşti miercuri dimineaţa şi va fi primit la Palatul Parlamentului de Roberta Anastase, Preşedintele Camerei Deputaţilor, urmând să susţină un discurs în faţa Plenului Reunit.

În cursul zilei, conform agendei vizitei vor urma o conferinţă de presă, după care Preşedintele Parlamentului European se va întâlni cu Mircea Geoană, Preşedintele Senatului, cu Teodor Baconschi, ministrul de externe.

După ce va participa la sedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului, Jerzy Buzek, Preşedintele Parlamentului European, va fi primit de premierul Emil Boc, iar în jurul orei 16.30 se va întâlni şi cu preşedintele României, Traian Băsescu.

Ultimul eveniment al zilei este o conferinţă, la Biblioteca Centrală Universitară. Evenimentul, cu titlul "Efectele crizei economico-financiare. Eficienţă şi solidaritate", care va începe la ora 17.30.

Guvernul a aprobat, în şedinţa extraordinară de luni dimineaţă, forma finală a proiectelor de lege pentru care îşi va asuma răspunderea în Parlament.
'Am adoptat forma finală a proiectelor de lege asupra cărora Guvernul îşi va asuma răspunderea', a anunţat premierul Emil Boc.
Potrivit primului-ministru Emil Boc, la proiectul privind stabilirea unor măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar au fost depuse de către parlamentari 51 de amendamente şi au fost acceptate patru, aparţinând PDL, UDMR şi grupului independenţilor.
Executivul a acceptat ca pensia socială minimă să nu scadă sub 350 de lei, aplicarea măsurilor să se facă de la data intrării în vigoare a legii, iar reducerea salarială de 25% să se aplice şi în cazul angajaţilor cabinetelor parlamentare.

De asemenea, pensiile de invaliditate ar urma să fie verificate într-un an, printr-un amendament admis de Guvern la proiectul privind pensiile pentru care Executivul îşi asumă răspunderea în faţa Parlamentului, a declarat, luni, primul-ministru Emil Boc.
Potrivit premierului, acesta a fost singurul amendament admis la proiect, noua prevedere scurtând termenul de verificare a pensiilor de invaliditate la un an, de la trei ani, cât era prevăzut iniţial în proiect.
'Pensiile de invaliditate vor fi verificate într-un an de zile, nu de trei, acesta fiind singurul amendament admis (la acest proiect - n.r.)', a spus Boc.
El a arătat că, în perioada următoare, Ministerul Muncii va fi mobilizat pentru a face aceste verificări.
Totodată, şeful Executivului a reiterat că proiectul de lege vizează în primul rând recalcularea pensiilor speciale, potrivit principiului contributivităţii, şi în al doilea rând reducerea tuturor pensiilor cu 15%.
'Nu poţi să diminuezi pensiile obişnuite şi să păstrezi pensiile de lux', a spus Boc.

În urma articolului din „Cancan” care îl atacă pe fiul meu în încercarea de a-mi afecta imaginea de om politic, ţin să fac, pentru opinia publică, următoarele precizări.

Pot înţelege foamea de senzaţional care domină spaţiul public. Este alimentată de cei care îşi văd puse în pericol afacerile oneroase, de cei pe care îi aşteaptă aflarea adevărului despre faptele lor, despre minciunile lor, despre hoţia practicată de-a lungul a anilor de complicitate cu alţii că ei. Şi atunci, prin intermediul celor pe care încă îi pot plăti, lovesc prin ricoşeu pentru încă o porţie zdravănă de circ, de confuzie, de murdărie.

Nu voi asistă impasibilă la încercarea lor de a lovi în mine şi în partidul din care fac parte, prin atacul furibund lansat la persoana fiului meu. Pe care îl cheamă Andrei, nu Răzvan, aşa cum scrie „Cancan”. Pe fiul meu îl cheamă Andrei Plăcintă.

Nu am fost şi nu sunt de acord cu ceea ce a făcut. Şi-a primit porţia de morală şi de pedeapsă încă de acum un an, când, pe fondul teribilismului adolescentin, a făcut un gest necugetat, pe care l-a amplificat apoi, postând fotografia pe contul lui de facebook. Unde a rămas până astăzi.

Fotografia nu e nouă. De ce a fost dezbătută în piaţă publică abia acum? Andrei Plăcintă nu este beizadeaua pe care încearcă să o prezinte oameni care nu-l cunosc, Andrei Plăcintă nu conduce maşini de lux, nu agaţă fete celebre în cluburi şi nu risipeşte mii de euro într-o singură seară. Andrei Plăcintă e un tânăr că toţi tinerii care se răzvrătesc prosteşte câteodată, iar de cele mai multe ori discută cu prietenii lui cărţile pe care le citeşte, muzică pe care o ascultă şi problemele pe care le au.

Sunt acuzată că nu am ştiut să-mi cresc fiul. Numai cine nu a trecut prin experienţa de părinte de adolescent poate emite cu asemenea uşurinţă o asemenea acuza. Da, am lucrat mulţi ani de dimineaţă până seară, dar câţi părinţi din ziua de astăzi nu o fac? Da, mi-am dăruit mult timp partidului şi misiunilor pe care echipa mea mi le-a încredinţat, ca senator şi ca ministru. Ar însemna ca oamenilor politici să nu le fie permis să fie părinţi. Nu mi-am neglijat copilul. Am avut grijă de el cum am ştiut mai bine şi relaţia dintre noi este una foarte apropiată.

Nu cred însă că despre asta vor să discutăm cei care aruncă cu noroi în fiul meu ca să mă murdărească pe mine. De aceea, pentru ei am un singur mesaj: nu veţi reuşi să deturnaţi atenţia de la gunoiul din propria ogradă, pe care încercaţi să-l aruncaţi în casele celorlalţi români. Numele meu este Sorina Plăcintă, sunt femeie şi mamă, sunt senator PD-L de Vrancea şi nu mi-e ruşine nici de faptele mele, nici de fiul meu. Vouă însă ar trebui să vă fie ruşine!

Sorina Plăcintă

Senator al Partidului Democrat Liberal

Senatorul Mihaela Popa, în calitate de vicepreședinte al Comisiei pentru Egalitatea de Șanse, în parteneriat cu Ministerul Administraţiei şi Internelor din România (Divizia Shengen), Asociaţia Naţională a Specialiştilor în Resurse Umane (AUR), WIDE – Women in Development Europe și Coaliţia KARAT a organizat joi, 3 iunie a.c, la Palatul Parlamentului, Conferinţa Internațională WIDE 2010 cu tema: „Migraţia şi Egalitatea de Gen în contextul Globalizării”.

„În calitate de vicepreședinte al Comisiei pentru Egalitatea de Șanse, mă bucur că am avut ocazia să organizăm în Senatul României această conferință de o importanță deosebită pentru societatea internațională, la care au participat reprezentanți atât din Europa, cât și din Asia, Africa și America Latină. Conferința a avut în vedere analizarea politicilor europene cu privire la migrație și egalitatea de gen și a avut un caracter interactiv și multicultural. Am încredere că discuțiile de astăzi vor evolua în politici, acțiuni și proiecte ce vor sprijini realizarea și promovarea egalității de gen, precum și combaterea excluziunii sociale a femeilor.”, a declarat senatorul Mihaela Popa, vicepreședinte al Comisiei pentru Egalitatea de Șanse din Senatul României.

La eveniment au participat reprezentanţi ai Parlamentului, Ministerului Administrației și Internelor, organizaţiilor nonguvernamentale din ţară şi străinătate, precum și experţi în migraţie şi egalitate de gen.

Pe data de 28 iunie a.c. vor avea loc alegeri în organizaţia PD-L a sectorului 1.

Filiala PD-L a sectorului 2 va organiza alegeri în data de 29 iunie a.c.

Organizaţia democrat-liberală din sectorul 5 îşi va alege conducerea pe data de 1 iulie a.c., urmând ca, pe data de 2 iulie a.c., să se organizeze alegeri în organizaţia PD-L din sectorul 6 iar în data de 4 iulie a.c., să se desfăşoare alegeri în organizaţia partidului din sectorul 4.

Alegerea conducerii PD-L pe municipiul Bucureşti va avea loc în data de 6 iulie, a.c.

Mandatul de premier ar trebui să-i revină liderului liberal Crin Antonescu, dacă Guvernul Boc va cădea la anunţata moţiune de cenzură, a declarat, miercuri, pentru AGERPRES, liderul senatorilor PDL, Traian Igaş.
'Personal, dacă ar fi să dau mandatul cuiva, i l-aş da lui Crin Antonescu, pe care îl vedem doar seara, la televizor, spunându-ne cum ar trebui să acţionăm ca să ieşim din criză şi mai puţin în plenul Senatului, de unde lipseşte cu desăvârşire. Am vedea atunci cât este de bărbat. Dar cred că ar fugi de această funcţie ca dracul de tămâie', a afirmat senatorul PDL.
El a afirmat că nu crede că alte partide politice ar fi putut veni cu măsuri anticriză mai bune şi susţine că toţi parlamentarii 'ar trebui să se gândească, atunci când vor da votul privind moţiunea, că Guvernul nu avea foarte multe variante la îndemână, iar situaţia actuală este creată de toate partidele care au fost până acum la guvernare'.
Liderul senatorilor PDL a afirmat că nu se aşteaptă ca unii parlamentari ai PDL să voteze în favoarea moţiunea de cenzură, în cazul în care va fi depusă, şi a spus că cei trei deputaţi care s-au pronunţat în favoarea moţiunii simple, iniţiată de liberali, 'au votat din greşeală'.
El a admis, însă, că PDL traversează 'un moment delicat', mulţi dintre colegii săi, parlamentari declarându-se nemulţumiţi de măsura privind reducerea pensiilor.

Guvernul a aprobat, în şedinţa de astăzi, Programul pentru reabilitarea şi modernizarea a 10.000 km de drumuri de interes judeţean şi drumuri de interes local, a anunţat ministrul Dezvoltării Regionale şi Turismului, Elena Udrea, la finalul reuniunii Executivului.

Ministrul Elena Udrea a declarat că, prin acest program, vor fi reabilitaţi şi modernizaţi în perioada 2010 - 2013 10.000 km de drumuri de interes judeţean şi drumuri de interes local, prioritate având drumurile cu relevanţă economică sau socială deosebită, precum: drumurile judeţene care sunt căi de comunicare cu drumurile naţionale sau cu autostrăzile, drumurile care leagă localităţi importante, sau duc către obiective economice relevante, către zone industriale sau către obiective turistice.

De asemenea, Elena Udrea a explicat că acest program se va derula prin Direcţia de Investiţii din Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, iar propunerile de proiecte pot veni din partea autorităţilor publice locale - fie consilii judeţene, fie consilii locale – dar vor putea fi iniţiate şi de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului care derulează strategia de dezvoltare la nivel naţional

Domnule Preşedinte,

Vă scriu în legătură cu comunitatea româno-vlahilor din Serbia de răsărit, care se pregăteşte în aceste zile să-şi aleagă reprezentanţii în cadrul Consiliului Naţional, constituit conform legii minorităţilor naţionale din Serbia. Aştern pe hârtie aceste rânduri cu speranţă, pentru că românii şi sârbii s-au dovedit, de-a lungul timpului, prieteni mai ales în momente grele, dar şi cu tristeţe, pentru că ştirile transmise de mass-media despre ceea ce se întâmplă în zona Slatinei Borului sunt îngrijorătoare şi readuc în memorie timpuri pe care le credeam definitiv apuse.

După cum cunoaşteţi, Comitetul pentru Drepturile Omului din Negotin a reclamat în ultimele săptămâni presiunile inadmisibile la care sunt supuşi vlaho-românii din regiunea Timocului. Zeci de persoane au fost anchetate de poliţie doar pentru că au avut curajul să-şi exprime liber o opţiune în privinţa administrării problemelor comunitare locale care privesc păstrarea specificului minorităţii române din Serbia. Aceste persoane sunt intimidate de reprezentanţii autorităţilor statului sârb, care încearcă să le determine să îşi retragă semnăturile de pe listele electorale ale partidelor româneşti.

Cu regret remarc că practicile poliţiei din zona Timocului seamănă izbitor cu practicile regimului Miloşevici, regim răsturnat de cetăţenii Serbiei dornici de libertate. Regiunea noastră nu a fost scutită în trecut de asemenea practici, dar ceea ce surprinde în cazul de faţă este reapariţia lor într-o perioadă în care Serbia s-a angajat pe un alt drum, cel al integrării europene, care asigură popoarelor noastre libertate, demnitate şi prosperitate.

Domnule Preşedinte,

Organizaţiile vlaho-românilor din zona Timocului au dreptul să se exprime în cadrul democratic asigurat de statul sârb, aşa cum o fac organizaţiile altor minorităţi naţionale din cuprinsul Serbiei. Le conferă acest drept nu doar documentele europene în domeniul drepturilor omului, la care Serbia este parte, ci mai ales tradiţia convieţuirii paşnice în Serbia, alături de populaţia majoritară şi de celelalte comunităţi – unguri, cehi, slovaci, ruteni, romi etc.