Senatorul democrat-liberal Radu F. Alexandru a decis să se autosuspende din Grupul parlamentar de prietenie România - Franţa şi să nu mai participe la nicio acţiune desfăşurată sub auspiciile acestuia sau ale Ambasadei Franţei la Bucureşti, până la sistarea campaniei de denigrare a României.

'De o bună bucată de vreme, România şi românii au parte de un tratament revoltător şi inacceptabil în Franţa. (...) Faţă de această intolerabilă situaţie, iau decizia de a mă autosuspenda din Grupul interparlamentar de prietenie România - Franţa şi de a nu mai participa la nicio acţiune desfăşurată sub auspiciile acestuia sau ale Ambasadei Franţei la Bucureşti, până la sistarea campaniei de denigrare a României', afirmă Radu F. Alexandru, într-un comunicat transmis duminică AGERPRES.

El subliniază că nu cauţionează 'nicio clipă faptele antisociale comise de concetăţenii' săi oriunde în lume şi le condamnă cu toată fermitate. 'Dar mi se pare inadmisibil felul în care aceste acte reprobabile devin 'probe' în campania ostilă şi defăimătoare dusă împotriva României şi a poporului român', precizează senatorul.

Radu F. Alexandru arată că datele sumare de care dispune dovedesc 'într-un mod irefutabil procentele insignifiante ale delicvenţei practicate de români în Franţa: din numărul total al persoanelor care au comis infracţiuni - 940.602 - doar 1,27% sunt cetăţeni români; din numărul total de străini care au comis infracţiuni - 234.235 - românii reprezintă 5,1%; în penitenciare sunt astăzi aproximativ 60.000 de deţinuţi, din care 1,93% sunt cetăţeni români'.

'M-aş fi abţinut de la această luare de poziţie dacă aş fi auzit o singură voce, un singur demers care să exprime regretul şi să sancţioneze acţiunile duse împotriva României într-o permanentă escaladare. Nu a făcut-o niciun om politic francez (nu ar fi un efort de memorie să ne amintim în schimb poziţiile inamicale proferate de personalităţi de prim rang ale scenei politice franceze); nu a făcut-o Conseil superieur de l'audiovisuel (CSA), instituţia abilitată să urmărească funcţionarea corectă a mass-media electronică franceză; nu a făcut-o nici măcar ambasadorul Franţei la Bucureşti, care, la finalul unui mandat în care s-a bucurat constant de preţuire şi prietenie, nu pot să cred că subscrie la ideea că 85% dintre români învaţă azi franceza ca să ajungă să cerşească la Paris. Protestul vehement al Ministerului Afacerilor Externe de la Bucureşti a rămas şi el fără niciun răspuns', afirmă democrat-liberalul.

Vineri, 7 octombrie a.c., cu ocazia Sesiunii ordinare a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), care a avut loc la Strasbourg, în perioada 3-7 octombrie a.c., senatorul Viorel-Riceard Badea, membru al Delegaţiei române la APCE, a avut o intervenţie în plenul Adunării pe marginea raportului cu tema: „Copiii migranţi fără documente – un motiv real de îngrijorare” (raportor: Pedro Agramunt Font de Mora, Spania, Grupul Partidului Popular European).

Proiectul de recomandare face referire la problemele recurente cu care se confruntă copiii migranţi fără documente: lipsa accesului la educaţie, privarea de servicii medicale, îngreunarea accesului la o locuinţă, neaplicarea regimului juridic special privind detenţia minorilor, precum şi exploatarea acestora în cele mai variate şi neaşteptate forme.

Senatorul Badea a precizat faptul că Protocolul nr. 12 la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului recunoaşte dreptul oricărei persoane de avea acces la beneficiile sociale de bază, iar pe lângă instrumentele juridice internaţionale care statuează drepturile copilului, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a acumulat o bogată şi valoroasă jurisprudenţă în această materie.

Potrivit senatorului Badea, copiii migranţi fără documente reprezintă, din cauza lipsei unui statut legal, categoria cu cel mai înalt grad de vulnerabilitate, menţionând în acelaşi timp situaţia copiilor de etnie romă a căror insuficientă integrare socială determină îngroşarea rândurilor copiilor migranţi fără documente.

Parlamentarul român a mai declarat că aceşti copii pot cădea victime unor multiple forme de exploatare, fie că este vorba de cerşetorie, trafic de fiinţe umane, trafic de organe, vânzare, prostituţie infantilă sau muncă forţată. „Copiii migranţi fără documente sunt adesea victime ale violenţei în familie sau în comunitate, sunt căsătoriţi de la o vârstă fragedă de părinţii lor, în special în comunităţile de romi, fiind de asemenea şi printre cei care abandonează cel mai frecvent şcoala.”

Senatorii au respins, luni, moţiunea simplă înaintată de grupurile parlamentare ale USL, 'Căldura care îngheaţă România: regimul Băsescu-Boc'.

În favoarea adoptării moţiunii simple au votat 66 de senatori, împotrivă s-au exprimat 62 senatori, iar un senator s-a abţinut de la vot. În ciuda faptului că moţiunea a primit 66 de voturi în favoare, aceasta a fost respinsă de plenul Senatului fiindcă nu a întrunit numărul necesar de voturi, adică 69.

Moţiunea simplă a fost respinsă prin votul secret al majorităţii senatorilor.

Liderul grupului parlamentar al PDL din Senat, Cristian Rădulescu, a susţinut că nu se pune problema ca Guvernul să nu mai aibă susţinere în Senat, deşi 'echilibrul din Senat este fin'. 

'Pentru a nu se crea nicio confuzie trebuie să explicăm rezultatul votului. A fost un număr mai mare de voturi ale Opoziţiei, dar moţiunea a căzut. Regulamentul spune că este nevoie de 69 de voturi pentru ca o moţiune să treacă. Spuneţi că este o premieră, că este o realizare. Nu cred. Acest moment a mai fost în Senat, unde echilibrul este foarte strâns, iar prin lipsa a doi-trei membri ai coaliţiei majoritare nu am reuşit să trecem actele normative cu caracter organic, dar nici dvs. să le respingeţi. Semnificaţia acestui vot nu este că Guvernul nu mai are susţinere. Ca să dărâmaţi Guvernul, dvs. aţi avea nevoie în Camerele reunite de o majoritate foarte clară, jumătate plus unu din numărul total al parlamentarilor, ceea ce nu aţi reuşit', a spus Rădulescu.

Ministrul Transporturilor, Anca Boagiu, a declarat astăzi la "Interviurile Gândul", că, în opinia sa, o remaniere guvernamentală trebuie făcută, însă subiectul nu a fost discutat, instituţional, în cadrul PDL. Ea nu a exclus ca acesta să fie un punct pe ordinea de zi la întâlnirea de duminică pe care o au programată democrat-liberalii şi la care este aşteptat şi preşedintele Traian Băsescu.

"Întotdeauna este nevoie de o rupere de ritm şi cred că este nevoie şi de o remaniere guvernamentală, nu exclud acest aspect, dar cred că ceea ce este foarte necesar în acest moment este ca ritmul reformelor să fie continuat şi oamenii din Guvern să fie determinaţi să meargă mai departe, pentru că nu este o perioadă uşoară, nu este o perioadă de tratat cu superficialitate şi cred că e o perioadă de responsabilitate maximă vis-a-vis de România", a spus Boagiu.

Ministrul Transporturilor a apreciat că , fără măsurile luate de guvernul Boc, România ar fi putut avea soarta Greciei. Chiar şi în contextul anunţului companiei Nokia de a-şi închide fabrica de la Cluj, Anca Boagiu a insistat că guvernul face eforturi pentru a stimula investiţiile. "Ce este important, după ce am făcut eforturile majore, este să menţinem, să stimulăm investiţiile străine în România.Sunt semnale că sunt probleme în piaţă şi că mai multe companii îşi analizează activitatea. Decizia de a ne axa pe investiţii este luată de anul trecut. Noi am depăşit etapa de recesiune şi suntem într-o perioadă de echilibru", a spus ministrul. continuarea pe gandul.info

Liderul senatorilor PDL, Cristian Rădulescu, a declarat, miercuri, după suspendarea şedinţei de plen din lipsă de cvorum, că parlamentarii Opoziţiei iau degeaba indemnizaţia şi că jocul democratic presupune şi prezenţa acestora la vot.

'Oamenii aceştia iau degeaba indemnizaţia de la Parlament. Şi nu numai că o iau degeaba, dar, din păcate, activitatea de legiferare a întregului for legislativ se compromite prin asemenea atitudini. Vă rog să observaţi şi de data aceasta că Opoziţia a ieşit din sală şi a boicotat şi au afirmat, textual, că gata cu legiferarea în Senat, nu mai vor să lucreze', a spus Cristian Rădulescu.

Liderul senatorilor PDL a afirmat, ca răspuns la remarca unui ziarist că lipsa de cvorum ar fi fost evitată dacă senatorii Puterii ar fi fost toţi în sală, că şi Opoziţia face parte din corpul legislativ şi că nu este normal ca numai parlamentarii Puterii să muncească.

'Şi Opoziţia trebuie să participe la dezbatere. Că noi suntem 68, 69 sau 70 asta nu este o regulă în democraţie ca numai majoritatea să asigure prezenţa şi să lucreze. Prezenţa trebuie asigurată şi de majoritate şi de Opoziţie care să desfăşoare între ele jocul democratic. (...) Noi am fost majoritatea şi au fost momente când am fost chiar toţi. Dar lucrurile nu se desfăşoară în felul acesta. Opoziţia nu trebuie să plece din sală. Opoziţia trebuie să stea şi să asigure şi ea dezbaterea parlamentară', a susţinut Rădulescu.

Şedinţa plenului Senatului de miercuri a fost suspendată din lipsă de cvorum după ce liderii grupurilor parlamentare se întruniseră într-o pauză de consultări, la solicitarea liderului grupului PSD, Ilie Sârbu. Pauza de consultări a fost cerută de liberalul Puiu Haşotti după ce senatorii au respins propunerea ca proiectul legii asistenţei sociale să fie coborât, pe ordinea de zi, de la punctul 7 la punctul 25.

Conferinta a fost sustinuta de presedintele Organizatiei de Tineret a PDL, deputatul Razvan Mustea

Razvan Mustea: Buna ziua, va voi prezenta cele mai importante chestiuni prezentate astazi la sedinta Biroului Permanent National a Partidului Democrat Liberal. In primul si in primul rand, asa cum probabil ati aflat, anul viitor, la Bucuresti, va avea loc Congresul Partidului Popular European, care va fi un Congres istoric pentru ca este de natura electiva si va reaseza politic Partidul Popular European dupa aceasta perioada de criza economica. Astfel, consideram ca Partidul Democrat Liberal a fost recunoscut definitiv ca un partid puternic de centru-dreapta din Europa si va reamintesc faptul ca 17 state ale Europei au conduceri de centru-dreapta si as reaminti cele mai puternice state ale Europei, cum ar fi: Germania, Franta sau Italia.

S-au definit proiectele majore ale Partidului Democrat Liberal pentru toamna 2011, si anume:

 - comasarea alegerilor locale cu cele parlamentare;

 - modificarea legilor electorale; in acest sens va avea loc miercuri, la ora 10.00, o intalnire a Comisiei pentru lege electorala din cadrul coalitiei de guvernare;

 - reorganizarea administrativ-teritoriala;

 - reducerea  numarului de parlamentari;

 - si, bineinteles, proiectul de modicare a Constitutiei, care a fost deja asumat de catre PDL si depus la Parlament.

Sambata, la Calarasi, s-a constituit Comisia pentru Agricultura a Partidului Democrat Liberal. Presedinte al acestei Comisii a fost ales domnul deputat Stelian Fuia, presedinte al Comisiei de Agricultura din Camera Deputatilor. Scopul acestor comisii in cadrul partidului este de a analiza programul de guvernare, respectiv stadiul indeplinirii acestui program si masurile necesare a fi luate in perioada urmatoare.

În perioada 23 – 24 septembrie a.c., senatorul Viorel Badea a avut întâlniri şi consultări cu reprezentanţii asociaţilor de români din Serbia, atât din Voivodina cât şi din Valea Timocului. Pe agenda de discuţii au stat chestiuni referitoare la recensământul populaţiei din Serbia, raporturile între comunităţile de români din Serbia de Răsărit şi românii din Voivodina, precum şi unele aspecte legate de strategia de acţiune a statului român în beneficiul comunităţilor de români/vlahi din Serbia de Răsărit.

Un punct foarte important pe agenda de discuţii l-a constituit statutul Protopopiatului Creştin Ortodox Român „Dacia Ripensis” şi, în special, modalităţile în care autorităţile locale şi centrale sârbe înţeleg să respecte dreptul la libertatea religioasă a românilor din Serbia de Răsărit.

Totodată, senatorul Viorel Badea a participat la un spectacol organizat de Asociaţia pentru Cultura a Românilor-Vlahilor "Ariadnae Filum" cu sprijinul Institutului Cultural Român, în intervenţia sa, susţinută în faţa a peste 400 de români/vlahi, preşedintele Comisiei pentru românii de pretutindeni a vorbit despre necesitatea păstrării identităţii culturale şi religioase a românilor din Serbia, afirmând că „statul român a fost, este şi va fi permanent alături de comunităţile româneşti oriunde s-ar afla acestea şi oricum ar fi denumite ele, considerând această atitutine ca pe o datorie de onoare”.

În acelaşi timp, senatorul Viorel Badea a atras atenţia autorităţilor sârbe referitor la modul în care acestea înţeleg să respecte drepturile comunităţilor române din statul vecin, reiterând faptul că România va monitoriza constant şi atent situaţia românilor din Serbia şi îşi va modela relaţiile sale cu statul sârb în funcţie de modul în care acesta din urmă va respecta legislaţia europeană privind drepturile minorităţilor naţionale.



 

Ramona Avramescu: Bună seara, doamnelor şi domnilor! Bine aţi venit la "Ediţia specială"! Invitatul nostru în această seară este preşedintele Traian Băsescu. Bună seara, domnule preşedinte! Bine aţi revenit, vă spun, în studiourile TVR, pentru că ultimele discuţii le-am purtat pe terenul dumneavoastră.

Traian Băsescu: Bine v-am regăsit!

Ramona Avramescu: Astăzi este, dacă nu mă înşel, exact o săptămână de când v-aţi întors din vizita de lucru fulger, pe care aţi făcut-o la Washington, şi ocazie cu care s-au semnat acorduri privind amplasarea scutului antirachetă în România şi Parteneriatul strategic pentru secolul XXI. Aţi promis, la întoarcere, că acordul va fi public, la un moment dat, încă se lucrează, înţeleg.

Traian Băsescu: Aşa este.

Ramona Avramescu: Avem însă nişte precizări făcute de domnul Bogdan Aurescu, pe tema asta. L-am auzit spunând că e o situaţie "win-win"...

Traian Băsescu: ... "win-win", da.

Ramona Avramescu: ...cum zic americanii, adică, din care câştigă ambele părţi. Şi v-aş întreba, acum, când s-au mai aşezat lucrurile, ce câştigă România, ce câştigă americanii? - dincolo de acest principiu generos al securităţii.

Traian Băsescu: Ambele ţări câştigă securitate. Sistemul care se amplasează în România este un sistem antirachetă, defensiv, repet, defensiv, destinat să lovească rachete balistice, care ar fi lansate împotriva teritoriului României, împotriva a parte din teritoriul aliat din interiorul UE sau împotriva Statelor Unite. Deci, câştigă, şi unii şi alţii, securitate. În plus, dacă venim în zona politică, este un document oficial, care, în preambul vorbeşte de Parteneriatul strategic dintre România şi SUA. Deci, acesta este un document juridic, care va trece prin Parlament şi care defineşte tipul de relaţie între România şi SUA, printr-un act bilateral, care va trece prin Parlamentul Statelor Unite şi prin Parlamentul României, urmând a fi ratificate ca legi. Faptul că acest acord defineşte, oficial şi juridic, Parteneriatul strategic româno-american, a avut ca efect Parteneriatul strategic pentru secolul XXI, având în vedere importanţa actului juridic al realizării acestui acord pentru amplasarea elementelor de antirachetă ale SUA pe teritoriul României. O să merg puţin mai departe, pentru că toţi am vorbit de acord, e un acord antirachetă şi cred că, până la desecretizare, şi eu sper, în următoarea săptămână, să se întâmple acest lucru - în momentul de faţă Ministerele de Externe din cele două ţări lucrează la acest lucru, Departamentul de Stat şi MAE din România - şi, probabil...

Ramona Avramescu: ... va fi desecretizat complet. Nu există anexe, nu există...

Traian Băsescu: ... nu, nu există. Deci, vă garantez că nu există niciun act adiţional secret la acordul care va fi public, şi, atunci, Bogdan Aurescu, sunt convins că va prezenta acordul articol cu articol şi interpretarea acestuia. Aş face o uşoară istorie, ca să nu existe confuzii. Prima dată, despre amplasarea scutului antirachetă pe teritoriul României am discutat cu vicepreşedintele Biden, pe data de 22.10.2009.

Ramona Avramescu: În vizita acestuia la Bucureşti.

Senatul a adoptat, miercuri, cu 100 de voturi pentru, un vot împotrivă şi o abţinere o declaraţie care contestă deciziile luate în 'parlamentele naţionale ale altor ţări membre ale Uniunii Europene' privind blocarea aderării României la Spaţiul Schengen.

Textul iniţial, propus de senatorul Cristian Diaconescu, este următorul: 'Parlamentul României ia act cu îngrijorare şi dezaprobă categoric deciziile luate în parlamentele naţionale ale unor state partenere din UE privind blocarea ţării noastre privind aderarea ţării noastre la Acordul Schengen. Atragem atenţia forurilor comunitare şi ţărilor membre ale Uniunii Europene în legătură cu faptul că cetăţenii români sunt cetăţeni europeni, cu drepturi depline în spaţiul comunitar, drepturi care rezultă din Tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană, ratificat de fiecare dintre statele membre ale UE. Încălcarea cetăţenilor români în spaţiul comunitar reprezintă, în principal, o gravă atingere a adusă principiilor fundamentale care stau la baza construcţiei Europene şi un act fără precedent. Aşa cum rezultă din actele constitutive europene, precum şi din Tratatul de aderare, România a îndeplinit integral cele trei criterii de la Copenhaga, respectiv politic, economic şi aquis comunitar, ca de altfel şi pachetul de obligaţii Schengen, preluat în cadrul juridic general al Uniunii Europene. România a dovedit vocaţie europeană constantă şi consecventă, în acest fel devenind membră cu drepturi depline a UE la 1 ianuarie 2007. Considerăm că exprimarea solidarităţii şi unităţii europene vor trebui să prevaleze în continuare în faţa exceselor de politicianism intern exprimate prin gesturi de natură să accentueze tendinţele populisme, xenofobe şi eurosceptice. Parlamentul României constată ca fiind îndeplinite toate obligaţiile tehnice cuprinse în criteriile de aderare, aspect confirmat, de altfel, şi de Parlamentul European (...) şi solicită statelor membre luarea unei decizii juste în realizare a procesului de aderare a procesului României de aderare la Spaţiul Schengen'.

COMUNICAT DE PRESA
(20 septembrie 2011)

REF: Ceremonia de depunere a juramantului de investitura in functia de
ministru al Afacerilor Europene a domnului Leonard Orban

Marti, 20 septembrie a.c., a avut loc la Palatul Cotroceni, ceremonia de
depunere a juramantului de investitura in functia de ministru al
Afacerilor Europene a domnului Leonard Orban.

Va prezentam discursul sustinut de seful statului cu aceasta ocazie:

„Domnule ministru, incep prin a va felicita, chiar daca am si regretul
despartirii de dumneavoastra si implicit de competentele legate de relatia
cu Uniunea Europeana, dar am convingerea ca si in executiv fiind vom
colabora la fel de bine pe problematica europeana. As vrea sa definesc,
din punctul meu de vedere, ministerul care astazi s-a infiintat prin
vointa Parlamentului Romaniei si, apropo, felicit Guvernul si coalitia de
guvernare ca a probat a avea o majoritate constitutionala suficienta
pentru sustinerea Guvernului. Ministerul acesta nu va gestiona bani. Un
singur program operational, cel pe asistenta tehnica, este in
responsabilitatea acestui minister. In rest, toate celelalte ministere,
autoritatile de management raman responsabile de derularea fondurilor
europene, a programelor operationale. Ceea ce acest minister va avea insa
ca misiune fundamentala este sa coordoneze activitatea unitatilor de
management din ministerele de linie. Va avea ca misiune simplificarea
procedurilor cu aplicabilitate in toate ministerele, va avea ca
responsabilitate sa urmareasca aplicarea cu strictete a procedurilor
stabilite in implementarea programelor cu finantare europeana. Nu in
ultimul rand, acest minister va fi interfata dintre Guvernul Romaniei si
Comisia Europeana si va avea misiunea extrem de grea a sustinerii
punctului de vedere al Romaniei in negocierile pentru urmatorul exercitiu
bugetar, 2014-2020. Cu siguranta, vor fi si multe alte atributiuni, dar
aceasta este motivatia, viziunea pentru care ministerul a fost infiintat.
Simplificarea procedurilor, aplicare uniforma a procedurilor de catre
toate unitatile de management din ministerele de linie si, nu in ultimul
rand, un ochi atent pe respectarea cu strictete a procedurilor.