News
| Despre Senatul Romaniei |
|
|
|
| Vineri, 16 Iulie 2010 10:05 |
|
Principalele funcții pe care le îndeplinește Senatul României sunt:
- Funcția legislativă - Funcția de control parlamentar - Funcția de a alege, numi și revoca unele autorități publice - Atribuții în domeniul politicii externe
Structură Conducerea Senatului este asigurată de un organism colectiv, Biroul Permanent, care este compus din președinte, 4 vicepreședinți, 4 secretari și 4 chestori. Președintele Senatului este ales pe durata legislaturii, iar ceilalți membri ai Biroului Permanent sunt aleși la începutul fiecărei sesiuni, aceștia putând fi revocați înainte de expirarea mandatului. De asemenea, Senatul își constituie Comisii permanente (Comisia de Muncă, Cultură, Politică Externă, etc) și poate constitui Comisii de anchetă sau Comisii comune cu deputații. Grupurile Parlamentare sunt grupurile formate din senatori afiliați și se constituie din cel puțin 7 senatori. Grupurile își aleg un lider, 1-3 vicelideri și un secretar. În prezent sunt 5 Grupuri (PDL, PSD+PC, PNL, UDMR, Mixt). Senatorii sunt aleși prin vot universal, direct, secret, în colegii uninominale, potrivit principiului reprezentării proporționale. În prezent, norma de reprezentare pentru alegerea senatorilor este de 1 la 160.000 de locuitori, astfel încât numărul senatorilor este de 137. Senatorii își desfășoară activitatea atât în Plenul Senatului, în ședințele Comisiilor, la Grupurile Parlamentare, cât și în birourile parlamentare din circumscripțiile în care a fost ales.
Legiferarea în Senat Parlamentul adoptă legi constituționale, organice și ordinare. Legile constituționale sunt Constituția și Legile de revizuire a ei. Legile organice reglementează domenii foarte importante ca sistemul electoral, partidele politice, organizarea Guvernului și CSAT, regimul juridic al proprietății, regimul general privind raporturile de muncă, organizarea administrației locale, a teritoriului etc. Legile organice se adoptă cu votul majoritatea senatorilor (69). Legile ordinare și hotărârile Senatului se adoptă cu votul majorității membrilor prezenți la ședința de plen. Camera Deputaților este Cameră Decizională pentru anumite tipuri de legi, Senatul pentru altele. Mai multe detalii veți găsi mai jos, extrase din Constituție. Fazele procesului de legiferare: - Inițiativa legislativă - Consultare publică - Examinarea și avizarea proiectelor de lege în cadrul Comisiilor Permanente - Includerea proiectului de lege pe Ordinea de Zi a Senatului - Dezbaterea și Votul în Plen - Trimiterea legii la Camera care are competență decizională - Promulgarea legii de către Președintele României - Publicarea legii în Monitorul Oficial
SECTIUNEA a 3-a din Constituție Legiferarea ARTICOLUL 73 Categorii de legi (1) Parlamentul adopta legi constitutionale, legi organice si legi ordinare. (2) Legile constitutionale sunt cele de revizuire a Constitutiei. (3) Prin lege organica se reglementeaza: a) sistemul electoral; organizarea si functionarea Autoritatii Electorale Permanente; b) organizarea, functionarea si finantarea partidelor politice; c) statutul deputatilor si al senatorilor, stabilirea indemnizatiei si a celorlalte drepturi ale acestora; d) organizarea si desfasurarea referendumului; e) organizarea Guvernului si a Consiliului Suprem de Aparare a Tarii; f) regimul starii de mobilizare partiala sau totala a fortelor armate si al starii de razboi; g) regimul starii de asediu si al starii de urgenta; h) infractiunile, pedepsele si regimul executarii acestora; i) acordarea amnistiei sau a gratierii colective; j) statutul functionarilor publici; k) contenciosul administrativ; l) organizarea si functionarea Consiliului Superior al Magistraturii, a instantelor judecatoresti, a Ministerului Public si a Curtii de Conturi; m) regimul juridic general al proprietatii si al mostenirii; n) organizarea generala a învatamântului; o) organizarea administratiei publice locale, a teritoriului, precum si regimul general privind autonomia locala; p) regimul general privind raporturile de munca, sindicatele, patronatele si protectia sociala; r) statutul minoritatilor nationale din România; s) regimul general al cultelor; t) celelalte domenii pentru care în Constitutie se prevede adoptarea de legi organice. ARTICOLUL 74 Initiativa legislativa (1) Initiativa legislativa apartine, dupa caz, Guvernului, deputatilor, senatorilor sau unui numar de cel putin 100.000 de cetateni cu drept de vot. Cetatenii care îsi manifesta dreptul la initiativa legislativa trebuie sa provina din cel putin un sfert din judetele tarii, iar în fiecare din aceste judete, respectiv în municipiul Bucuresti, trebuie sa fie înregistrate cel putin 5.000 de semnaturi în sprijinul acestei initiative. (2) Nu pot face obiectul initiativei legislative a cetatenilor problemele fiscale, cele cu caracter international, amnistia si gratierea. (3) Guvernul îsi exercita initiativa legislativa prin transmiterea proiectului de lege catre Camera competenta sa îl adopte, ca prima Camera sesizata. (4) Deputatii, senatorii si cetatenii care exercita dreptul la initiativa legislativa pot prezenta propuneri legislative numai în forma ceruta pentru proiectele de legi. (5) Propunerile legislative se supun dezbaterii mai întâi Camerei competente sa le adopte, ca prima Camera sesizata. ARTICOLUL 75 Sesizarea Camerelor (1) Se supun spre dezbatere si adoptare Camerei Deputatilor, ca prima Camera sesizata, proiectele de legi si propunerile legislative pentru ratificarea tratatelor sau a altor acorduri internationale si a masurilor legislative ce rezulta din aplicarea acestor tratate sau acorduri, precum si proiectele legilor organice prevazute la articolul 31 alineatul (5), articolul 40 alineatul (3), articolul 55 alineatul (2), articolul 58 alineatul (3), articolul 73 alineatul (3) literele e), k), l), n), o), articolul 79 alineatul (2), articolul 102 alineatul (3), articolul 105 alineatul (2), articolul 117 alineatul (3), articolul 118 alineatele (2) si (3), articolul 120 alineatul (2), articolul 126 alineatele (4) si (5) si articolul 142 alineatul (5). Celelalte proiecte de legi sau propuneri legislative se supun dezbaterii si adoptarii, ca prima Camera sesizata, Senatului. (2) Prima Camera sesizata se pronunta în termen de 45 de zile. Pentru coduri si alte legi de complexitate deosebita termenul este de 60 de zile. În cazul depasirii acestor termene se considera ca proiectele de legi sau propunerile legislative au fost adoptate. (3) Dupa adoptare sau respingere de catre prima Camera sesizata, proiectul sau propunerea legislativa se trimite celeilalte Camere care va decide definitiv. (4) În cazul în care prima Camera sesizata adopta o prevedere care, potrivit alineatului (1), intra în competenta sa decizionala, prevederea este definitiv adoptata daca si cea de-a doua Camera este de acord. În caz contrar, numai pentru prevederea respectiva, legea se întoarce la prima Camera sesizata, care va decide definitiv în procedura de urgenta. (5) Dispozitiile alineatului (4) referitoare la întoarcerea legii se aplica în mod corespunzator si în cazul în care Camera decizionala adopta o prevedere pentru care competenta decizionala apartine primei Camere. ARTICOLUL 77 Promulgarea legii (1) Legea se trimite, spre promulgare, Presedintelui României. Promulgarea legii se face în termen de cel mult 20 de zile de la primire. (2) Înainte de promulgare, Presedintele poate cere Parlamentului, o singura data, reexaminarea legii. (3) Daca Presedintele a cerut reexaminarea legii ori daca s-a cerut verificarea constitutionalitatii ei, promulgarea legii se face în cel mult 10 zile de la primirea legii adoptate dupa reexaminare sau de la primirea deciziei Curtii Constitutionale, prin care i s-a confirmat constitutionalitatea. ARTICOLUL 78 Intrarea în vigoare a legii Legea se publica în Monitorul Oficial al României si intra în vigoare la 3 zile de la data publicarii sau la o data ulterioara prevazuta în textul ei. |
















