Preşedintele României, Traian Băsescu, a primit, duminică, 30 octombrie a.c., la Palatul Cotroceni, delegaţia comună a Fondului Monetar Internaţional, a Comisiei Europene şi a Băncii Mondiale. Vă prezentăm declaraţia de presă susţinută de şeful statului la finalul întâlnirii:

„Bună seara. Fiind şi duminică o să vă liniştesc, de la bun început, nu-i nimic spectaculos în ce am de declarat. Deci, nu veţi avea motive serioase pentru talk-show-uri la televizor. În acelaşi timp, având în vedere întâlnirea cu reprezentanţii Uniunii Europene, a Fondului şi a Băncii Mondiale, din binecunoscutele motive de a nu crea condiţii de speculaţii: „ce s-o fi discutat şi cât de gravă e situaţia dacă nu ne spune nimeni nimic”, ţin să fac o scurtă declaraţie, în deplin acord cu cele discutate. În primul rând, vreau sa ştiţi că am făcut, împreună cu cei cu care m-am întâlnit, o analiză sau un schimb de puncte de vedere cu privire la evoluţiile situaţiei economice în România, urmare a hotărârilor, a deciziilor de la ultimul Consiliu European, legat de decapitalizarea băncilor, dar şi de deciziile adoptate pentru zona euro, legate de Grecia şi de constituirea Fondului European de Stabilitate Financiară. Vă pot spune că punctele de vedere coincid, deci ele sunt arhicunoscute, au fost exprimate la momentul potrivit, nu le-aş mai relua, pentru că e duminică seara. În ceea ce priveşte îndeplinirea programului cu F.M.I., U.E. şi Banca Mondială, vă pot spune şi veţi vedea şi dumneavoastră în raportul final, toţi parametrii stabiliţi pentru trimestrul al III-lea au fost îndepliniţi - şi cei legaţi de execuţia bugetară, dar şi cei legaţi de acţiunile în pregătirea proceselor de trecere la managementul privat şi la eventuale privatizări, vânzări de acţiuni.

Sigur, o discuţie importantă şi care a fost principalul subiect a fost legată de bugetul de stat al anului 2012 şi, din acest punct de vedere, împreună, am fost de acord că, având în vedere prognozele de încetinire a creşterii economice în zona euro, România are obligaţia să realizeze, să propună Parlamentului un buget prudent, un buget care, pe de o parte, să răspundă realităţilor economice, este clar că exporturile României vor fi afectate dacă se confirmă prognoza de încetinire economică - şi este deja o realitate în zona euro -, iar pe de altă parte, un buget care să arate responsabilitate a Guvernului, a Parlamentului, chiar dacă anul 2012 este un an electoral. România plăteşte foarte greu lipsa de responsabilitate din 2007 şi 2008 şi ar fi păcat să se hazardeze într-un buget imprudent. Mai bine să facem nişte corecţii pozitive, către mijlocul anului, decât să începem anul cu nişte prognoze exagerat de optimiste; şi, aici, am în vedere atât luarea în calcul a creşterii economice pentru anul viitor, cât şi luarea în calcul a unui deficit care să nu ne pună în situaţia de a împrumuta foarte mult. Nu avem cum să nu împrumutăm bani pentru acoperirea deficitului, dar trebuie să fie rezonabil deficitul, având în vedere situaţia reală, şi nu nivelul nostru de îndatorare, care este încă mic, la nivelul Uniunii Europene; dar, având în vedere costurile scumpe de finanţare şi riscurile de a nu găsi banii atunci când îţi trebuie. Şi pomenesc acest risc, deşi el este parţial acoperit de concluziile cu privire la capitalizarea băncilor, prin materializarea acelei propuneri a noastră, de menţinere a expunerii băncilor-mamă, pe piaţa românească, prin filialele lor de la din România, dar o creştere de deficit înseamnă, dincolo de menţinere, sume peste plafonul atins în 2011, iar acest plafon este un oarecare semn de întrebare. Nu vreau să creez niciun fel de alertă, dar trebuie să fim prudenţi. Deci, legat de buget, aici au fost concluziile - prudenţă, prudenţă şi iarăşi prudenţă, pentru a nu irosi sacrificiile pe care le-a făcut populaţia, în 2010 şi în 2011.

V-aş putea da şi câteva informaţii, să spunem, relativ pozitive, care nu ne dau niciun drept la vreun optimism exagerat, debordant şi la demagogie şi populism ieftin, în perspectiva alegerilor. Acestea n-au fost discutate cu Fondul, dar sunt informaţii pe care le-am dat Fondului, pentru că am solicitat nişte evaluări cu privire la evoluţia economică în trimestrul al III-lea. Deocamdată avem datele pe primele două luni ale trimestrului, deci iulie-august, şi este evidentă creşterea în unele ramuri - în primul rând agricultura, care va avea o creştere de peste 12%. Nu vă dau date precise pentru că ele sunt evaluări în baza lunii iulie-august. Deci, agricultura are o creştere de peste 12%. În construcţii se va înregistra o creştere de peste 10% - vorbesc faţă de trimestrul al III-lea 2010. Şi creşterea din construcţii este aproape exclusiv confirmarea politicii corecte a Guvernului, care a concentrat tot efortul pentru menţinerea investiţiilor şi aici, probabil, Ministerul Transporturilor şi Ministerul Dezvoltării Regionale sunt cu cea mai mare contribuţie. De asemenea, trimestrul al III-lea 2011 faţă de trimestrul al III-lea 2010 va marca în mod cert o creştere destul de puternică în turism, circa 19%. Şi mai sunt ramuri care cresc, cum sunt şi ramuri care au o uşoară scădere. Important este că se realizează şi o uşoară creştere a consumului, ceea ce arată creşterea puterii de cumpărare, creşterea uşoară a puterii de cumpărare a populaţiei, ca efect al deflaţiei. Deci, odată cu diminuarea inflaţiei, a crescut şi puterea de cumpărare a populaţiei. Dacă îmi este permisă o estimare, fără a avea pretenţia că ea va fi neapărat confirmată, cred că vom avea o creştere în trimestrul al III-lea 2011 faţă de trimestrul al III-lea 2010, de circa trei procente, în cazul în care luna septembrie nu ne va arăta nişte cifre spectaculos negative.

Aş mai face o ultimă remarcă, şi anume, legată de efectul pe care l-au avut măsurile de la ultimul Consiliu European. Mă plângeam la ultima noastră întâlnire de creşterea spectaculoasă a CDS-ului, a primei de risc, pentru România. Ca urmare a contagiunii din Grecia, cifrele de la sfârşitul săptămânii trecute, deci ultima evaluare Bloomberg, ne arată că, imediat după decizia de la Bruxelles, România a început să aibă o descreştere a primei de risc. Să sperăm că acest trend se va menţine în săptămânile următoare, pe măsură ce deciziile de la Bruxelles vor fi confirmate în acţiune, şi pentru Grecia şi pentru constituirea Fondului European de Stabilitate Financiară. Cam acestea erau, cred că cele ce v-am spus nu vor lăsa loc la prea multe speculaţii. Vă mulţumesc mult. Vă doresc o seară plăcută, în continuare. La revedere.”

Departamentul de Comunicare Publică

30 Octombrie 2011