Ramona Avramescu: Bună seara, doamnelor şi domnilor! Bine aţi venit la "Ediţia specială"! Invitatul nostru în această seară este preşedintele Traian Băsescu. Bună seara, domnule preşedinte! Bine aţi revenit, vă spun, în studiourile TVR, pentru că ultimele discuţii le-am purtat pe terenul dumneavoastră.

Traian Băsescu: Bine v-am regăsit!

Ramona Avramescu: Astăzi este, dacă nu mă înşel, exact o săptămână de când v-aţi întors din vizita de lucru fulger, pe care aţi făcut-o la Washington, şi ocazie cu care s-au semnat acorduri privind amplasarea scutului antirachetă în România şi Parteneriatul strategic pentru secolul XXI. Aţi promis, la întoarcere, că acordul va fi public, la un moment dat, încă se lucrează, înţeleg.

Traian Băsescu: Aşa este.

Ramona Avramescu: Avem însă nişte precizări făcute de domnul Bogdan Aurescu, pe tema asta. L-am auzit spunând că e o situaţie "win-win"...

Traian Băsescu: ... "win-win", da.

Ramona Avramescu: ...cum zic americanii, adică, din care câştigă ambele părţi. Şi v-aş întreba, acum, când s-au mai aşezat lucrurile, ce câştigă România, ce câştigă americanii? - dincolo de acest principiu generos al securităţii.

Traian Băsescu: Ambele ţări câştigă securitate. Sistemul care se amplasează în România este un sistem antirachetă, defensiv, repet, defensiv, destinat să lovească rachete balistice, care ar fi lansate împotriva teritoriului României, împotriva a parte din teritoriul aliat din interiorul UE sau împotriva Statelor Unite. Deci, câştigă, şi unii şi alţii, securitate. În plus, dacă venim în zona politică, este un document oficial, care, în preambul vorbeşte de Parteneriatul strategic dintre România şi SUA. Deci, acesta este un document juridic, care va trece prin Parlament şi care defineşte tipul de relaţie între România şi SUA, printr-un act bilateral, care va trece prin Parlamentul Statelor Unite şi prin Parlamentul României, urmând a fi ratificate ca legi. Faptul că acest acord defineşte, oficial şi juridic, Parteneriatul strategic româno-american, a avut ca efect Parteneriatul strategic pentru secolul XXI, având în vedere importanţa actului juridic al realizării acestui acord pentru amplasarea elementelor de antirachetă ale SUA pe teritoriul României. O să merg puţin mai departe, pentru că toţi am vorbit de acord, e un acord antirachetă şi cred că, până la desecretizare, şi eu sper, în următoarea săptămână, să se întâmple acest lucru - în momentul de faţă Ministerele de Externe din cele două ţări lucrează la acest lucru, Departamentul de Stat şi MAE din România - şi, probabil...

Ramona Avramescu: ... va fi desecretizat complet. Nu există anexe, nu există...

Traian Băsescu: ... nu, nu există. Deci, vă garantez că nu există niciun act adiţional secret la acordul care va fi public, şi, atunci, Bogdan Aurescu, sunt convins că va prezenta acordul articol cu articol şi interpretarea acestuia. Aş face o uşoară istorie, ca să nu existe confuzii. Prima dată, despre amplasarea scutului antirachetă pe teritoriul României am discutat cu vicepreşedintele Biden, pe data de 22.10.2009.

Ramona Avramescu: În vizita acestuia la Bucureşti.

Traian Băsescu: ...la Bucureşti. Dânsul s-a întors la Washington cu punctul meu de vedere, după care anunţul oficial, că începem să lucrăm la aşa ceva, a urmat pe data de 4 februarie 2010, cu ocazia vizitei subsecretarului de stat Tauscher, responsabilă cu armamentele şi, din acel moment, a început un proces alert de negociere, care a avut peste... a avut câteva zeci de discuţii interinstituţionale în România şi opt runde de negocieri cu SUA, şapte din ele, primele şapte desfăşurate pe teritoriul României, a opta, pe teritoriul SUA.

Ramona Avramescu: Şi ce urmează de acum înainte?

Traian Băsescu: Eu aş spune câteva lucruri, care să creeze românilor o imagine.

Ramona Avramescu: Sigur, vor fi multe detalii pe care...

Traian Băsescu: Sigur, vor fi multe detalii pe care, la desecretizare, le va explica Bogdan Aurescu, cel mai calificat să le explice, pentru că a fost şeful grupului de negociere în baza mandatului aprobat de CSAT. Deci, există o formulare de acest gen. SUA sunt angajate, în mod ferm, pentru securitatea României. Deci, în acord există această formulare. Dincolo de apartenenţa noastră la NATO, există această formulare - SUA sunt angajate în mod ferm pentru securitatea României.

Ramona Avramescu: Şi această formulare se traduce prin...?

Traian Băsescu: Prin garanţii de securitate. Dar când vorbim de SUA, sunt angajate în mod ferm pentru securitatea României, lucrurile trebuiesc privite mai amplu. Nu este vorba numai de securitatea antirachetă. Asta înseamnă, şi se poate observa, a fost vizita la CIA, este clar că securitatea unei ţări nu vizează numai loviturile militare, vizează şi informaţia. A fost o altă vizită la Pentagon. Deci, toate structurile de securitate ale celor două ţări cooperează pentru securitatea ambelor ţări - a României şi a Statelor Unite - sau este o altă formulare: angajament clar al Statelor Unite de a apăra România împotriva ameninţărilor şi a atacurilor cu rachete balistice, deci a ameninţărilor, angajamentul ferm al Statelor Unite de a apăra România împotriva ameninţărilor şi a atacurilor cu rachete balistice. Baza de la Deveselu se află sub jurisdicţie românească.

Ramona Avramescu: Şi va avea comandant român?

Traian Băsescu: Şi este un element de echilibru între declanşarea eventualelor lovituri, care este în responsabilitatea SUA, şi legislaţia sub care acţionează, care este, de data aceasta, românească.

Ramona Avramescu: Românească.

Traian Băsescu: Şi atunci, se creează echilibru între cele două state şi accesul la decizie.

Ramona Avramescu: Cine va suporta costurile, domnule preşedinte? Pentru că s-a vorbit despre costuri imense pentru instalarea acelor componente, pentru punerea pe picioare a acestei baze.

Traian Băsescu: Deci, costurile pentru instalarea echipamentelor le suportă Statele Unite. Costurile cu funcţionarea bazei, atât cât va fi utilizată de partea americană şi de partea română, revin, partajat, funcţie de suprafaţa...

Ramona Avramescu: ...proporţia şi...

Traian Băsescu: ...proporţia utilizată. Deci, partea de echipamente este în responsabilitatea Statelor Unite, partea de funcţionare a bazei, funcţie, pentru că baza este mai mare decât suprafaţa ce va fi utilizată pentru echipamentele americane, va fi partajată funcţie de cât utilizăm fiecare. Acordul are prevederi legate de protecţia mediului şi protecţia cetăţenilor, a vieţii umane, răspunderea. Ce se întâmplă pe teritoriul României este în răspunderea României, ce se întâmplă în afara teritoriului spaţiului aerian al României este în responsabilitatea Statelor Unite.

Ramona Avramescu: În ce sens, răspunderea? Puteţi da un exemplu?

Traian Băsescu: De la lansarea unei rachete poate să rezulte căderea pe teritoriul, în afara teritoriului României, a unor elemente ale rachetei. Racheta va avea mai multe trepte, mai cad prin mare, mai cad... poate să cadă pe o navă - nu? -, o bucată de...

Ramona Avramescu: Şi, atunci, acest sistem de securitate este operat de... cade în responsabilitatea SUA şi...

Traian Băsescu: Eventuale prejudicii sunt în responsabilitatea Statelor Unite pentru orice se întâmplă în afara teritoriului României. Ce se întâmplă pe teritoriul României, este în responsabilitatea României.

Ramona Avramescu: Sau un alt element...

            Traian Băsescu: Părţile se angajează să colaboreze pentru dezvoltarea sistemului NATO, pentru că acesta este un sistem bilateral în momentul de faţă.

Ramona Avramescu: Dar cu un angajament că la un moment dat va fi parte integrată a unui sistem NATO.

Traian Băsescu: Da, iar acest lucru este scris în acord. Nu va rămâne doar un sistem bilateral, ci cele două părţi îşi exprimă angajamentul de a contribui la realizarea sistemului NATO. Sigur, acolo nu sunt doar Statele Unite şi România. S-ar putea să apară un blocaj. Dacă apare un blocaj, apare un blocaj. Dar noi ne angajăm să punem în concertul sistemului de apărare NATO facilităţile de pe teritoriul României.

Ramona Avramescu: Există un obiectiv asumat ca acest lucru, integrarea în sistemul NATO, să se discute la următorul summit, anul viitor?

Traian Băsescu: Categoric, da. La Chicago, în Statele Unite, unde va fi următorul summit NATO, se va discuta acest subiect. El a fost angajat deja. La Lisabona, la summit-ul de anul trecut, şi la Chicago sperăm să ajungă la decizii în acest sens. Componentele sunt descrise în acord şi, extrem de important, în acord este stipulat în mod expres că utilizarea sistemului se face în conformitate cu dreptul internaţional la autoapărare. Deci, nu este un sistem agresiv, nu este un sistem îndreptat împotriva cuiva, este un sistem defensiv de protejare a teritoriului României, a altor state şi a Statelor Unite. Foarte mulţi spun "ce ne trebuie nouă bătaia asta de cap", iar eu i-aş întreba: în condiţiile în care toate studiile arată creşterea riscurilor unor lovituri cu rachete balistice, inclusiv pe teritoriul României, riscuri care cresc datorită proliferării şi a dezvoltărilor astfel de sisteme în unele state care nu sunt angajate în procesul de neproliferare. Iar eu aici am un răspuns simplu: ne putem permite... dacă am putut să rezolvăm această problemă, ne putem permite să nu luăm în considerare riscurile zilei - da? - când avem două reactoare nucleare în funcţiune? Ne putem permite să nu luăm în considerare astfel de riscuri, când avem combinate chimice în funcţiune sau ştiu eu ce alte obiective industriale care trebuie apărate?

Ramona Avramescu: Spuneaţi că există studii, există evaluări cum că aceste riscuri sunt în creştere.

Traian Băsescu: Riscurile sunt în creştere. Da.

Ramona Avramescu: Există cumva... apar şi riscuri suplimentare tocmai în urma acestui acord? Cresc riscurile pentru România?

Traian Băsescu: Nu putem spune că nu, deci ar fi incorect să spun nu există niciun risc prin instalarea echipamentelor. Sigur că devenim o ţintă pentru cei care intenţionează astfel de lucruri împotriva unui stat NATO sau o ţintă prioritară, aş spune. În acelaşi timp, riscul este contrabalansat de sistemele de securitate necesar a fi implementate în astfel de situaţii. Trebuie să existe forţe aeriene capabile să riposteze, să descurajeze orice încercare de lovitură împotriva acestor instalaţii. Trebuie să existe echipamente de securitate care să facă să fie prevenită o astfel de situaţie. Deci, în paralel cu creşterea riscului, se iau măsuri de contrabalansare, de contracarare a acestor riscuri.

Ramona Avramescu: A citat domnul...

Traian Băsescu: Însă..., însă cel mai mare risc este să ai o ţară care nu se poate apăra împotriva a astfel de lovituri. Acesta este riscul cel mare.

            Ramona Avramescu: Apropo de forţele aeriene capabile să facă faţă unor riscuri crescute, domnul Bogdan Aurescu a citat un pasaj din Parteneriatul strategic, în care se spune: intenţionăm să lucrăm împreună la o abordare regională, care poate ajuta statele europene interesate să-şi modernizeze forţele ariene. Şi, aici, venim la subiectul mult discutat al avioanelor F- 16. Această formulare se referă strict la avioanele americane, sau există o deschidere...?

Traian Băsescu: Vă explic imediat. Deci, în primul rând, securitatea sistemului antirachetă despre care vorbim nu are legătură cu ceea ce aţi citit mai înainte. Şi voi veni să vă explic. Securitatea, indiferent de deciziile de achiziţii ale României, ale statelor din regiune, nu este pusă sub semnul întrebării. Securitatea instalaţiilor şi a ţării, a României, nu este condiţionată de achiziţii de avioane. Dacă noi avem o condiţionare, sunt problemele noastre, angajamente la intrarea în NATO, când ne-am angajat să avem 48 de avioane compatibile NATO. Ceea ce vorbea Bogdan Aurescu este o propunere americană, care pleacă de la realitatea faptului că este criză economică, şi Statele Unite au propus României, Bulgariei, Ungariei, Croaţiei o viziune regională asupra capacităţii forţelor aeriene din regiune. Sigur, asta implică o coordonare, cu atât mai mult cu cât Polonia este dotată cu avioane F-16, deci, regional, s-ar putea crea o structură de forţe aeriene aparţinând statelor membre NATO, care să poată asigura în mod curent patrularea aeriană, pe de o parte, în cadrul Programului Open Skies şi, pe de altă parte, securitatea aeriană a statelor din regiune. Deocamdată, niciun stat n-a spus „da”, toate se gândesc. Şi sunt convins că toate se gândesc la ce ne gândim, şi eu am spus foarte deschis partenerilor americani: România nu are acum bani să angajeze asemenea contracte. Sigur, şi partenerul american poate răspunde, „bine-bine, dar când v-am primit în NATO, v-aţi angajat”. Nu ni s-a pus această întrebare, sau nu a venit acest răspuns, dar se caută soluţii de finanţare pe termen lung, care să nu afecteze bugetul României, spre exemplu, într-un mod brutal. Punctul meu de vedere este că România poate suporta un program pe termen lung, în care să plătească anual două-trei sute de milioane, pe care le-am putea aloca Ministerului Apărării, pentru că ceea ce ne aşteaptă este altceva, dacă nu ne dotăm. Nu ştiu, probabil sunteţi la curent, este cunoscut că s-a făcut public, spre exemplu, state care nu au forţe aeriene capabile să facă patrulare aeriană au beneficiat de serviciile forţelor aeriene române - e vorba de statele baltice. Dar asta costă. Adică, atunci când nu-ţi poţi face obligaţiile, trebuie să plăteşti, şi extraordinar de scump să plăteşti altui stat să-ţi facă poliţie aeriană.

Ramona Avramescu: Deci, ne-ar costa mai mult să fim în situaţia ţărilor baltice, decât să luăm ...

Traian Băsescu: Este şi o chestiune de demnitate. România şi-a apărat întotdeauna singură spaţiul aerian, sau a avut forţe aeriene suficiente, pentru ca, în primă fază, să-şi apere spaţiul aerian. Deci, acestea sunt câteva elemente. Cel mai important lucru mi se pare că acest proiect ne leagă definitiv şi pe termen lung problemele de securitate de Statele Unite, şi nu vă ascund că a fost unul din obiectivele mandatului meu. L-am anunţat. La început, multă lume a râs de el, de această abordare. Până la urmă, iată, că a fost posibil să-l realizăm şi vreau să ştiţi că a fost posibil, nu pentru că am vrut numai eu, nu era suficient, dar toate structurile de securitate ale României au fost un partener excelent şi consecvent al Statelor Unite, în toată această perioadă. Acest lucru a făcut posibil să ajungem la acordul care s-a semnat la Washington şi la Parteneriatul Strategic pentru secolul XXI. Odată amplasate pe teritoriul naţional asemenea instalaţii, asemenea echipamente, care înseamnă şi un transfer de excepţională importanţă, tehnologie de vârf transferată în România, cu calificarea militarilor români să poată participa la operarea sistemului, este un lucru care leagă două state pe termen lung. Practic, vom beneficia de ultimele descoperiri tehnologice în domeniu.

Ramona Avramescu: Haideţi să vorbim puţin şi despre celălalt pol, şi anume despre Rusia, care a anunţat că rămâne preocupată de amplasarea acestui scut în România, dar refuză să dramatizeze. Credeţi că va influenţa în şi mai rău relaţiile noastre cu Rusia, acest acord?

Traian Băsescu: Nu. Rusia este conştientă că sistemul nu este un sistem ofensiv. Deci, ei ştiu foarte bine.

Ramona Avramescu: Declaraţii mai mult sau mai puţin belicoase lansează periodic.

Traian Băsescu: Da, dar nu la nivel înalt, nu la cel mai înalt nivel. Se lansează la nivele suficient de scăzute, doar ca să dea presei de lucru şi să creeze o oarecare atmosferă, dar nu sunt poziţii la cel mai înalt nivel, pentru că Rusia ştie foarte bine că este vorba de un sistem defensiv şi de dreptul legitim al unui stat de a se pregăti pentru a se apăra.

Ramona Avramescu: Întâmplător sau nu, ieri a apărut pe piaţă o telegramă Wikileaks, care vorbeşte despre relaţia noastră cu Rusia în 2008, e adevărat imediat după războiul din Georgia. Spuneaţi aseară... aţi spus ceva de genul că eram pregătiţi cu nişte baterii de praştii, să ...

Traian Băsescu: ... praştii cu rază lungă de acţiune, să spargem geamurile la Kremlin, eventual...

Ramona Avramescu: Înţeleg că nu creditaţi, în niciun fel, această telegramă sau autenticitatea ei?

Traian Băsescu: Deci, o pot credita pe fond, deci, nu ştiu dacă este o telegramă reală sau nu, ştiu, însă, un singur lucru că, ieri, s-a făcut o mare manipulare, şi eu sunt în posesia telegramei, în forma în care a fost. În mod lipsit de orice deontologie, foarte mulţi analişti, aşa-zişi analişti, inclusiv militari de importanţă planetară, analişti militari de importantă planetară, se cred unii, de fapt ei sunt doar nişte bieţi comentatori de ceva ce e scris, că nu-s analişti, toţi ăştia, pe care îi vedeţi că se autointitulează analişti, sunt nişte comentatori de evenimente, atât. N-au analiză strategică, n-au nimic, doar nişte ziarişti care comentează ceva - orice spun eu, orice văd scris despre mine, nişte comentatori. Unde au fost necinstiţi? Dacă documentul este un document al Ambasadei Statelor Unite, şi el prezintă nişte poziţii pe care eu le-am avut frecvent, nu este niciun secret, dar...

Ramona Avramescu: A existat inclusiv această preocupare a dumneavoastră, în 2008, că Rusia ar putea provoca un incident militar în Transnistria?

Traian Băsescu: ...şi în Transnistria... Căutaţi declaraţiile mele publice, nu trebuie să căutaţi prin aşa-zise telegrame ale Ambasadei SUA. Dacă este o redare a ambasadei, eu nu am această certitudine, dar dacă este, practic este o redare a poziţiilor mele publice din perioada imediat următoare invaziei Georgiei.

Ramona Avramescu: Cu nişte sublinieri şi comentarii...

Traian Băsescu: Da, da, da. Discuţia cu senatorul american a avut loc în prezenţa ambasadorului Taubman. Ce a fost necinstit, necinstit, în ce au făcut comentatorii de telegrame Wikileaks? Acele afirmaţii nu îmi erau atribuite, erau concluziile ambasadorului, era ceea ce spunea el. Spre exemplu, permiteţi-mi să vă citesc, şi v-aş lăsa-o la dispoziţie, pentru că sunteţi Televiziunea Naţională, şi, dacă aceasta este o telegramă adevărată, eu nu neg conţinutul acestei discuţii, spre exemplu: "Băsescu şi-a exprimat deschis teama cu privire la implicaţiile conflictului din Georgia pentru Republica Moldova, Transnistria".

Ramona Avramescu: Este...

Traian Băsescu: Acesta a susţinut că, deşi România respecta independenţa Republicii Moldova, cetăţenii acesteia sunt 4,5 milioane de români care fac parte din naţiunea noastră". Îmi aduc aminte că am spus aceste cuvinte în discuţiile cu senatorul american. Ce este foarte urât din partea comentatorilor, nu a analiştilor; uitaţi-vă aici, scrie "comentariu", este comentariul ambasadorului, şi nu al meu. Aici, pe primele opt puncte, vorbeşte despre poziţiile mele. Mi le recunosc, nu ştiu dacă aceasta este o telegramă reală, dar, acolo unde se vorbeşte de un eventual conflict militar între România şi Rusia, nu este comentariul meu, este al ambasadorului Taubman.

Ramona Avramescu: Deci n-aţi vorbit nicio clipă despre o eventuală presiune asupra României de a se implica în vreun fel în vreun conflict în Transnistria?

Traian Băsescu: Ba da. Am vorbit, am vorbit. Eu îmi aduc aminte că am vorbit, am fost foarte clar în discuţiile cu senatorul american şi cu ambasadorul, spunând: România va fi într-o situaţie extrem de dificilă, dacă ce s-a întâmplat în Abhazia şi Osetia, deci în Georgia, se va întâmpla şi în Transnistria, pentru că în Republica Moldova sunt 4,5 milioane de români. Noi nu putem sta indiferenţi şi am precizat că vom fi într-o situaţie extrem de dificilă, dar, în acelaşi timp, am subliniat că nu ne vom pune aliaţii într-o situaţie de criză, într-o situaţie dificilă, la rându-ne, printr-o implicare dincolo de nişte limite. Însă interesul meu a fost să testez dacă Statele Unite, Uniunea Europeană vor rămâne la fel de - hai să spunem - pasive ca faţă de Georgia şi în situaţia în care s-ar întâmpla acelaşi lucru în Transnistria.

Ramona Avramescu: Şi aţi primit un răspuns?

Traian Băsescu: Da. Avem scut antirachetă.

Ramona Avramescu: Domnule preşedinte, oricât de interesantă ar fi discuţia despre America şi Rusia...

Traian Băsescu: Da, aş vrea să mai spun o dată despre lipsa de deontologie a comentatorilor, repet, nu a analiştilor, că orice analist putea să vadă că eu criticam iniţiativa Georgiei de a crea oportunităţi Rusiei şi nu puteam să am o poziţie contrară când era vorba de Transnistria. Deci, comentatorii au minţit aseară, făcându-se că nu văd că acele afirmaţii, că acele adnotări cu un eventual război român ori rus, cu implicare militară a României, mi le atribuiau sau puneau sub semnul întrebării "o fi spus preşedintele aşa?'' când de fapt era evident că era comentariul ambasadorului.

Ramona Avramescu: Haideţi să ne mutăm un pic în Europa, în Spaţiul Schengen. Mâine, e Consiliul JAI şi se votează, speraţi... Aţi afirmat de mai multe ori în acest an că e foarte posibil că în septembrie să avem o decizie şi o intrare în Spaţiul Schengen, dacă nu totală măcar parţială?

Traian Băsescu: Da. Parţială, da.

Ramona Avramescu: Se pare că nu vom avea până la urmă o decizie mâine. Olanda cel puţin...

Traian Băsescu: Şi Finlanda... Pe ultima sută de metri.

Ramona Avramescu: Şi Finlanda. Sunt nişte speculaţii pe ultima sută de metri şi dinspre Franţa şi Germania.

Traian Băsescu: Vom vedea mâine, vom vedea mâine. Eu sper ca, în cazul în care Olanda îşi menţine poziţia mâine, să avem subiectul pe ordinea de zi în Consiliul din octombrie, la care participă şefii de stat şi de guvern, pentru că nu putem lăsa arbitrariul să funcţioneze. Guvernul olandez este într-o situaţie dificilă, este susţinut din Parlament de o grupare de extremă dreaptă, antieuropeană şi antiimigraţie, iar problemele interne ale unei ţări, fie ea şi un contributor la bugetul Uniunii, cum este Olanda, nu pot să afecteze nici solidaritatea, nici evoluţia către integrare a statelor care au îndeplinit condiţiile. Noi am îndeplinit condiţiile de aderare la Spaţiul Schengen. Sigur, avem probleme cu justiţia, cu frontiera, cu multe. Avem şi ne zbatem să le rezolvăm, dar acestea sunt în partea politică, şi nu în criteriile tehnice de aderare la Spaţiul Schengen.

Ramona Avramescu: Trebuie să...

            Traian Băsescu: Sigur, te poţi aştepta la un guvern susţinut de o fracţiune extremistă, de extremă dreaptă, antieuropeană, să aibă şi astfel de poziţii, dar Guvernul olandez trebuie să înţeleagă că nu poate fi sacrificată politica de consolidare a Uniunii Europene de dragul unor extremişti. Şi vreau să ştiţi că o să fiu extrem de deschis să vă spun, şi aici, ce voi spune, probabil, şi la Consiliu - dar mult mai argumentat: Finlanda este deranjată de ţigani, Olanda este deranjată de justiţie - să spunem. Faptul că Olanda nu are argumente este dat chiar de comunitatea de afaceri. Olanda este cel mai mare investitor în România. Dacă era corupţia atât de mare şi justiţia funcţiona atât de prost, cum ar fi investit olandezii 11 miliarde de euro în România?

Ramona Avramescu: O parte dintre aceşti olandezi care au afaceri cu România sunt foarte nemulţumiţi de ce se întâmplă acum în vămi cu acest „război al florilor” sau „al lalelelor”. Cum...

Traian Băsescu: Nu... Cred că este o exagerare.

Ramona Avramescu: E vreo legătură...

Traian Băsescu: N-are nicio legătură. România are o bătălie cu evaziunea fiscală, iar... se pare, din datele pe cale le am, au depistat vreo trei firme care nu existau şi care erau destinatarii florilor. Nu mai intru în alte detalii - ce fac pe la laboratoare, dar şi Olanda trebuie să ştie că România este angajată într-o bătălie necruţătoare, indiferent care sunt costurile, împotriva evaziunii fiscale şi, mai ales, împotriva evaziunii transcomunitare, care are originea în statele Uniunii Europene cu finalizare în detrimentul bugetului României. Olanda trebuie să înţeleagă lucrul acesta, nu a fost niciun abuz, s-au urmat toate procedurile europene şi, la fel cum am avut perioade când opream în frontieră alte mărfuri, acum s-a întâmplat de a venit rândul florilor. Probabil...

Ramona Avramescu: Se pare că n-a înţeles acest lucru, pentru că...

Traian Băsescu: ...probabil...

Ramona Avramescu: ...ministrul Imigrării spunea astăzi că acesta e un motiv în plus pentru ca aderarea României la Schengen să fie blocată.

Traian Băsescu: Da. Domnul ministru al Imigrării trebuie să încerce să convingă şi firmele olandeze să nu mai exporte pe firme-fantomă din România - are această obligaţie. Sigur, orice li se pare în plus. Probabil, pentru ministrul Imigrării din Olanda, dacă sunt mărfuri de contrabandă cu provenienţă din Olanda, trebuie să intre, iar, altfel, România să îşi pună ordine în frontiere. Pot să vă spun, din... Iar lupta împotriva evaziunii şi a contrabandei nu este o invenţie de acum. Încă de anul trecut, din iunie, s-au luat nişte hotărâri ale CSAT-ului, sunt instituţii implicate, cu sarcini şi aşa mai departe. Pot să vă spun şi, dacă asta sperie pe cineva, va trebui să ştie de pe acum că se vor lua măsuri foarte dure de control al lactatelor, care nu vin numai din Olanda, vin şi din Polonia, şi din Ungaria, şi de peste tot. Nu s-a făcut nici un abuz, s-au respectat procedurile. Ca atare, domnii guvernanţi din Olanda trebuie să ştie că România este angajată într-o bătălie şi împotriva drogurilor, şi Olanda trebuie să ştie că avem diferenţe de legislaţie. În Olanda...

Ramona Avramescu: Există un fenomen al...

Traian Băsescu: ...sunt legalizate o parte din droguri. Noi am interzis etnobotanicele, deci trebuie să fim atenţi, într-un fel sau altul, pentru că nu avem legislaţiile egale.

Ramona Avramescu: Haideţi să trecem de la guvernanţii olandezi la... Să vorbim puţin şi...

Traian Băsescu: Cei români.

Ramona Avramescu: ...despre cei din România. Acum două zile, când doamna Sulfina Barbu a depus jurământul la Cotroceni, aţi lansat mai multe avertismente pentru Guvern în vederea anului viitor, care se anunţă ceva mai prost decât...

Traian Băsescu: Estimările.

Ramona Avramescu: ...decât se estima iniţial. Cum credeţi că... Sau aveţi vreo speranţă că aceste avertismente ale dumneavoastră vor fi respectate? Şi aş vrea să comentaţi puţin. Astăzi, în şedinţa de guvern, s-a aprobat acea măsură cu coşul minim pentru pensionari, pe care dumneavoastră aţi criticat-o.

Traian Băsescu: Am criticat-o dacă ar fi implicat resursă financiară bugetară. Înţeleg că nu implică niciun fel de resursă financiară bugetară. Aştept şi eu...

Ramona Avramescu: Este destul de greu de crezut.

Traian Băsescu ...aştept şi eu cu interes să văd hotărârea de guvern în Monitorul Oficial, şi atunci mă voi pronunţa. Vă mărturisesc că nu-i ştiu conţinutul, am aflat şi eu, ca şi dumneavoastră, din comunicatul de după terminarea şedinţei de guvern.

Ramona Avramescu: Tot atunci când doamna Sulfina Barbu a depus jurământul, aţi mai lansat un avertisment către membrii Guvernului. Avea legătură cumva situaţia cu revocarea domnului Lăzăroiu, pe care nu l-aţi numit totuşi. Aţi cam rămas fără consilieri, domnule preşedinte. Aţi remarcat chiar dumneavoastră, aseară, la numirea domnului Orban.

Traian Băsescu: Da. O să angajez alţii şi voi fi foarte atent. Dar pe mulţi i-am îndreptat către Guvern. Blaga a fost consilier pe securitate, a ajuns ministru, Orban la fel, Lăzăroiu a trecut şi el pe la Guvern. Sigur, pe Lăzăroiu nu eu l-am propus pentru Guvern, a fost o propunere...

Ramona Avramescu: Nu dumneavoastră?

Traian Băsescu: Nu. Asta-i joc de presă. Sau iar...

Ramona Avramescu: Deci a fost ideea premierului sau a partidului?

Traian Băsescu: A venit de la partid. Eu mă aşteptam şi convenisem cu premierul asupra numelui Sulfinei Barbu. Pe urmă a avut o discuţie premierul cu mai mulţi şi mi-au propus ca soluţie pe domnul Lăzăroiu.

Ramona Avramescu: Dumneavoastră cum aţi primit această propunere? Aţi avut...

Traian Băsescu: Cu surprindere.

Ramona Avramescu: ...încredere în...

Traian Băsescu Cu surprindere, dar n-am vrut să le tai elanul. Însă, în mod categoric, Lăzăroiu ar fi fost un câştig pentru Guvern, dar vreau să ştiţi public că nu eu l-am propus pe domnul Lăzăroiu pentru Guvern, ci premierul mi l-a propus mie, după ce, iniţial, mi-o propusese pe Sulfina Barbu.

Ramona Avramescu: V-a dezamăgit prestaţia domnului Lăzăroiu în acest scurt mandat pe care l-a avut?

Traian Băsescu: Nu, nu pot spune că m-a dezamăgit, însă domnul Lăzăroiu trebuia să ştie un lucru. Eu îl apreciez foarte mult ca analist. Dânsul primise un avertisment cu privire la susţinere în Senat, unde...

Ramona Avramescu: Cu Legea asistenţei sociale.

Traian Băsescu: Cu Legea asistenţei sociale. Nu se duseseră exact parlamentarii PD-L. După ce mai faci nişte declaraţii în care spui bine-mersi că nu te-ai înscrie niciodată într-un partid ca ăsta sau... Cine te întreba? Ce te-ai băgat în vorbă, acolo, când are nevoie să treacă vreo opt-nouă legi, anul acesta, ca să desăvârşească cadrul de asistenţă socială? Pentru că, ceea ce este la Senat este doar legea generală şi pe urmă trebuie date: lege pentru copil, lege pentru persoanele cu dizabilităţi, lege pentru mai ştiu eu ce alte categorii. Sunt vreo nouă legi care trebuie trecute. Iar semnalul îl primise de la grupul PD-L domnul Lăzăroiu. Pentru ce mai torni gaz pe foc?

Ramona Avramescu: Deci, a fost o chestiune de pragmatism politic, până la urmă.

Traian Băsescu: Bineînţeles.

Ramona Avramescu: Spuneaţi mai devreme că prezenţa...

Traian Băsescu: Dar vreau să ştiţi că eu voi continua să colaborez cu domnul Lăzăroiu.

Ramona Avramescu: Exact asta voiam să vă întreb.

Traian Băsescu: Da.

Ramona Avramescu: Îi vedeţi un viitor, totuşi, în PD-L sau...?

Traian Băsescu: Nu, în PD-L a declarat dânsul că nu se poate înscrie.

Ramona Avramescu: Poate într-o mişcare populară, despre care se tot vorbeşte.

Traian Băsescu: Hai, doamnă!

Ramona Avramescu: Nu daţi credit acestui proiect sau acestei intenţii de proiect?

Traian Băsescu Pot să vă spun că acest proiect poate exista, dar nu în sensul la ceva ridicol, că n-o să găseşti partide imaculate, nu se poate.

Ramona Avramescu: Deci, Albă ca Zăpada rămâne un basm.

Traian Băsescu: Da. Eu cred că trebuie pregătită ideea de mişcare populară pentru realizarea unei eventuale alianţe. De aceea am şi rugat-o pe fiica mea să înscrie la oficiul ăsta pentru denumiri...

Ramona Avramescu: O alianţă după alegerile din 2012 sau înainte de alegeri?

Traian Băsescu: Nu ştiu. Înainte, după, nu ştiu, dar, preventiv, trebuie să gândeşti politic.

Ramona Avramescu: O alianţă...

Traian Băsescu: ...să gândeşti politic şi sper ca oamenii politici...

Ramona Avramescu: O alianţă între cine şi cine, domnule preşedinte?

Traian Băsescu: Nu ştiu. Deci, nu aş merge mai departe decât să vă spun că este posibil să se creeze o alianţă sau că poate ar trebui creată.

Ramona Avramescu: Pentru că adversarii dumneavoastră politici fac alergie la cuvântul "coabitare". L-a pronunţat domnul Meleşcanu într-un interviu şi partidul domniei sale a luat foc. Din punctul dumneavoastră de vedere, o coabitare cu o structură a opoziţiei, într-o formă sau alta, e posibilă?

Traian Băsescu: Doamnă, hai să ne înţelegem. Eu nu o să-mi abandonez mandatul. Nu sunt făcut să abandonez. Am şi mentalitatea comandantului de navă, care nu-şi abandonează nici nava, nici mandatul, nici misiunea, nici... Deci, eu nu-mi voi abandona mandatul. Depinde, să vedem ce vor arăta alegerile din 2012, ca soluţii politice.

Ramona Avramescu: Aş vrea să vă rog să vorbiţi puţin şi despre Bucureşti, pentru că, deşi acum sunteţi şef al statului, aveţi o slăbiciune...

Traian Băsescu: Asta mi-ar mai lipsi să vorbesc şi despre Bucureşti acum, şi mâine să am reacţii şi de pe etajul opt al... Îmi ajung cele...

Ramona Avramescu: S-a conturat totuşi un pol politic, care era mai mult sau mai puţin previzibil. Cum vedeţi bătălia electorală? Va fi important, va fi un semnal politic important.

Traian Băsescu: Bucureştiul este esenţial. Bucureştiul este esenţial pentru orice partid şi va fi o dispută serioasă.

Ramona Avramescu: Credeţi că PD-L are în acest moment un as în mânecă sau are vreo şansă să găsească vreunul?

Traian Băsescu: Dacă nu-l are cumva, trebuie să şi-l găsească.

Ramona Avramescu: Aveţi încredere că acest lucru se va întâmpla sau...?

Traian Băsescu: Da, întotdeauna am avut încredere că, cel puţin în ultimii zece ani, PD-L a găsit soluţii.

Ramona Avramescu: S-au anunţat nişte intenţii, mă rog, mai mult sau mai puţin serioase - domnul Paleologu, domnul Cristian Preda spuneau că nu s-ar da în lături de la o bătălie în Bucureşti. Vi se par soluţii viabile sau...?

Traian Băsescu: De ce nu? Oricine poate să candideze. Pentru a te înscrie în cursa electorală, aproape orice soluţie este viabilă. Problema este dacă poţi şi să câştigi.

Ramona Avramescu: Tot despre alegerile locale. Există sau veţi încerca să impuneţi nişte exigenţe partidului, pentru că se tot vorbeşte în presă, există speculaţii despre recuperarea unor nume destul de controversate - domnul Gutău la Vâlcea, domnul Solomon - la Craiova, domnul Botiş - la Bistriţa.

Traian Băsescu: Eu cel mult pot să-mi dau cu părerea, să-mi exprim un punct de vedere public. Ce face partidul este problema lui sau ce fac cei din partid. Când vor să ţină cont de acest lucru, foarte bine, când nu, nu.

Ramona Avramescu: Deci, veţi avea... vă veţi spune opinia la un moment dat?

Traian Băsescu: Nu ştiu dacă va fi important să mă pronunţ eu pe alegerile locale. Dacă vreţi, mă pot pronunţa pe eventuala comasare a alegerilor locale cu cele legislative. Vă pot spune că acest lucru se justifică doar dacă acest timp se câştigă pentru a se realiza reîmpărţirea administrativă a ţării, pentru diminuarea cheltuielilor cu funcţionarea aparatului de stat...

Ramona Avramescu: Şansele sunt destul de mici.

Traian Băsescu: Sunt mici, dar eu nu voi conteni să le spun în ce condiţii sunt justificate alegeri simultane pentru local şi naţional.

Ramona Avramescu: Domnule preşedinte, ieri, Parlamentul a decis să-l invite pe Regele Mihai să rostească un discurs în ziua în care împlineşte 90 de ani. A fost o dezbatere plină de emoţie şi de... Cum vi se pare această...?

Traian Băsescu: Nu o comentez, dar nu-mi schimb punctul de vedere exprimat anterior, pentru că nu am de ce.

Ramona Avramescu: Dar, dacă, să zicem, la o astfel de şedinţă solemnă aţi fi invitat să participaţi, v-aţi duce?

Traian Băsescu: Nu cred.

Ramona Avramescu: Mai avem foarte puţin timp şi aş vrea să atingem şi un subiect despre care am tot vorbit în ultima vreme - Roşia Montană. Adversarii dumneavoastră politici de la PSD au venit cu propunerea să se organizeze un referendum naţional în legătură cu această chestiune. Vi se pare o soluţie de deblocare, ar putea fi, sau, mai degrabă, de...?

Traian Băsescu: Păi, eu... Nu, o soluţie de deblocare mi se pare un referendum local. Ce probleme am eu de la Bucureşti legate de Roşia Montană, că e exploatare locală? Dacă vrem să facem o verificare prin referendum şi cred că este justificat un referendum, trebuie să-l facem în zona, în regiunea care va fi afectată, altfel ce treabă credeţi că are cel care locuieşte la Suceava cu Roşia Montană sau cel de la Constanţa?

Ramona Avramescu: Este o chestiune de patrimoniu naţional, de...

Traian Băsescu: Păi, aţi fost la Roşia Montană?

Ramona Avramescu: Nu.

Traian Băsescu: Vă pun la dispoziţie nişte fotografii pe care eu le-am făcut din elicopter şi dacă mai...

Ramona Avramescu: Le-am văzut şi am văzut şi comentariile ulterioare, au fost câteva voci care au spus că, de fapt, fotografiile sunt de la Roşia Poieni, nu de la Roşia Montană.

Traian Băsescu: Nu. Sunt şi Roşia Montana şi Roşia Poieni, pentru că din elicopter prinzi toată imaginea zonei. Acolo este un dezastru, din punct de vedere al mediului, aşa cum arată exploatarea acum şi să vedeţi Arieşelul, care este poluat şi de la Roşia Poieni, şi de la Roşia Montană. Arieşelul are două surse de poluare acolo. O să vedeţi roşu de la Roşia Poieni şi galben de la Roşia Montană, fiecare pe culoarea lui - aur şi cupru.

Ramona Avramescu: Aţi cerut curaj guvernului, acum două zile, în legătură cu acest...

Traian Băsescu: Da, să-şi asume răspunderea... Nu numai cu acest proiect, atenţie, pentru că nu discutăm numai de Roşia Montană. Am cerut curaj să ia decizii pentru deschideri de exploatări aur, argint, cupru, nu numai la Roşia Montană, nu numai acolo este aur, mai sunt cel puţin încă două zone cu prezenţă mulţumitoare a aurului. Cuprul - la Roşia Poieni trebuie reluată exploatarea, Cuprumin Deva a început ceva, dar trebuie reluată în forţă, exploatările de uraniu, exploatările, prospecţiunile şi exploatările de ţiţei, avem resurse, trebuie exploatate pentru crearea locurilor de muncă şi pentru a ne ajuta să trecem mai uşor perioada de criză care eu cred că se va întinde pe termen mediu - doi, trei, patru ani.

Ramona Avramescu: Foarte pesimistă această...

Traian Băsescu: Da, dar avem soluţii. Problema este... Sau cum să nu spun luaţi decizii cu Oltchim, faceţi ceva! Nimeni nu are curaj să ia decizii. O pasăm, mai facem un studiu, mai facem o analiză, mai căutăm un partener, Rompetrol. Trebuie clarificată şi problema Rompetrol cu datoriile către stat. Nimeni nu ia decizii, că, vezi Doamne, nu mai putem lua 580 de milioane, că a scăzut preţul acţiunilor. Fraţilor, vedeţi cât se poate lua, trageţi o concluzie cu investitorul kazah, închideţi subiectul, pentru că îi ţineţi şi pe ei în dificultate, nu-şi pot lansa programele de investiţii, nici voi nu rezolvaţi problema şi există riscul să luaţi tot mai puţin. Adică, nu vreau să se mai repete povestea cu certificatele CO2, unde atât le-a fost frică de decizie, până când am ajuns să nu mai avem dreptul să le tranzacţionăm.

Ramona Avramescu: Ultimul minut, domnule preşedinte. Aveţi vreo promisiune de la Guvern sau un orizont în legătură cu aceste decizii?

Traian Băsescu: Doamnă, nu-mi pot face promisiuni. Eu ce le cer este să ia decizii, pentru că de asta e guvern, iar în momentul de faţă...

Ramona Avramescu: Le tot cereţi de ceva vreme.

Traian Băsescu: Le cer, n-o să contenesc să le cer şi, la un moment dat, o să le cer să plece, dacă nu iau decizii, pentru că nu poţi să ţii ţara cu 4,2 milioane de salariaţi şi 4,9 milioane de pensionari şi opt milioane de asistaţi pe programele sociale. Din cei 4,2 milioane de salariaţi, 1,2 milioane sunt bugetari, deci trăiesc tot de pe urma celor trei milioane care lucrează în servicii şi industrie. Nu se poate să nu iei decizii.

Ramona Avramescu: Mă tem că în această notă trebuie să încheiem. Se anunţă vremuri interesante cu avertismentul pe care l-aţi dat acum. Sunt sigură că vom mai vorbi despre acest lucru. Vă mulţumesc, domnule preşedinte!

Traian Băsescu: Şi eu vă mulţumesc mult!

Ramona Avramescu: Vă mulţumesc şi dumneavoastră, doamnelor şi domnilor, că aţi fost alături de noi şi ne-aţi urmărit! La revedere! O seară bună!