Domnule preşedinte,

Dragi colegi.

Cu toţii suntem responsabili pentru imaginea pe care din păcate ţara noastră o are în plan internaţional. Suntem responsabili noi,  ca oameni politici,  pentru  că nu depunem mai multe eforturi susţinute în vederea promovării unei imagini pozitive, că nu ne propunem ca simpli cetăţeni  să facem mai multe demersuri pentru a schimba impresia celor din jurul nostru referitoare uneori chiar şi la propria naţie. Este responsabil sistemul de învăţământ,  care nu cultivă în ultima perioadă,  aşa cum ar trebui,   respectul tinerei generaţii faţă de propriul popor şi neam. Sunt responsabile ambasadele ţării noastre, care cu puţine excepţii, nu iau o poziţie în momentul în care imaginea generală a poporului român este terfelită în special în presa internaţională. Şi nu în ultimul rând,  sunt direct responsabili cei care părăsind graniţele ţării,  consideră de cuvinţă să comită fel de fel de acte care nu fac cinste şi care  din păcate se constituie într-o motivaţie pentru presa internaţională să prezinte România într-o anumită lumină.

Am fost cu toţii martori , în urmă cu două săptămâni, unui nou act de denigrare a poporului român , când în cadrul unei emisiuni  difuzate pe postul public francez de televiziune France2, un umorist francez a prezentat salutul românesc ca inclunzând  gestul de a cerşi bani.

Presa românească a titrat atunci că nu este prima dată când în emisiunile umoristului respective, se fac glume xenofobe la adresa românilor. În acest caz , Ambasada Romaniei s-a sesizat , a solicitat scuze publice din partea postului de televiziune si sancţionarea de către forurile de reglementare in audiovizualul  francez. Din păcate acesta nu reprezinta un caz singular de denigrare a României în presa internaţională. Să ne aducem aminte cum ne trata presa italiana în cazul scandalului omorului Giovannei Reggiani. Nu ascundem actele de ilegalitate comise de unii conaţionali in afara graniţelor ţării, însă acestea nu trebuie să se constituie într-un factor determinant al catalogării ţării noastre dintr-o perspectivă uneori chiar xenofobă. După scandalul la care am făcut referire,  jurnalişti romani au putut afla de la colegii lor de peste graniţe, cum de multe ori în cazul unor infracţiuni,  forţele de ordine emit presupuneri privind autorii faptelor, făcând referire la emigranţi români, chiar dacă cercetările nu relevă acest aspect, ceea ce este foarte grav. Astfel de considerente de opinie eronate,  aduc un deserviciu de imagine imens României, fapt care afectează şi turismul romanesc, turiştii formându-şi în aceste situaţii o imagine negativă şi eronată asupra ţării noastre. Şi dacă tot făceam referire la faptul că turismul este afectat de o astfel de abordare a României în presa internaţională , mai grav este dragi colegi faptul că şi unii jurnalişti de travel sau reviste specializate în călătorii prezintă ţara noastră într-o astfel de lumină.

Lea Lane, o jurnalistă de travel povestea acum câteva săptămâni  pe Huffington Post despre spaima pe care a tras-o într-un "mic oraş-port" la Dunăre.

Vizitând România, Lea Lane a crezut că va fi, pe rând, jefuită, muşcată de câini turbaţi şi violată şi ucisă de un dement.  Sunt sigur că aţi sesizat nuanţa : “credea “că va păţi toate acestea, dar nu a păţit nimic. Cu toate acestea a adus un plus de nesiguranţă viitorilor turişti si aceasta în condiţiile în care gradul de confort şi siguranţă reprezintă factorii decisivi în luarea deciziei alegerii unui obiectiv turistic.

Pornind de la aceste aspecte , atât în mod individual dar şi instituţional consider că trebuie să realizăm demersurile necesare pentru repoziţionarea imaginii de ţară, o imagine care realitatea ne dovedeşte că ar trebui să fie una justificat pozitivă per ansamblu.

În general,  dragi colegi, o imagine  se formează progresiv, de-a lungul anilor, prin informaţiile obţinute din presă, publicitate, comentariile organizaţiei , a cunoscuţiilor precum şi prin satisfacţia obţinută în urma utilizării produselor sau serviciilor. Cred că în toate aceste domenii trebuie făcute demersuri pentru schimbarea de viziune, însă odată aceasta realizată nu poate fi decât în interesul nostru al tuturor.

Construirea unei imagini a ţării porneşte în cele mai multe situaţii de la imaginea pe care ţară respectivă o are în exteriorul ei. Ceea ce apare în presa străină dă de multe ori imaginea despre ţară respectivă, fie ea bună sau mai puţin bună. Din păcate imaginea României în presa internaţională a avut de suferit şi înainte de ’89 , dar şi din ‘ 90 încoace, pe lângă cazurile prezentate din ultimele săptămâni şi luni, ţara noastră fiind creonată din perspectiva mineriadelor, a ingineriilor economice gen Caritas, SAFI, din perspectiva cazurilor de corupţie şi mai puţin din perspectiva realizărilor sau a potenţialului pe care îl deţine.

Cunoaşterea insuficientă a unei situaţii este una dintre cauzele recurgerii la mituri, la poveşti sau exprimări de opinii care se generalizează, şi aceasta întrucât neavând mijloace de înţelegere a situaţiei, referirile la opinia acceptată de toţi apare ca pertinentă. Ministerul Turismului a demarat un proiect de promovare a imaginii României peste hotare, demersul este necesar dar nu suficient. Acestuia trebuie să I se adauge acţiuni de comunicare susţinute din plan intern, din presă, din diferite organizaţii guvernamentale sau non-guvernamentale, dar şi din partea reprezentanţiilor ambasadelor pe care România le are în diferite ţări.  Toate acestea pentru că din păcate România nu are identitate la nivel pozitiv în presa străină,

Tot mai multe ţări au început să fie conştiente de puterea imaginii lor şi de nevoia unei gestionări a acesteia pe termen lung. În aceste condiţii construirea unei bune imagini devine prioritară  pentru dezvoltarea pe termen lung atât prin creşterea încrederii şi interesului turiştilor cât şi a investitorilor. În baza acestei imagini se iau decizii care pot fi în favoarea sau în dezavantajul unei ţări .

Dragi colegi,  am ales să susţin o astfel de declaraţie politică în contextul în care uneori chiar şi noi aducem un deserviciu de imagine României,  prin modul în care abordăm unele subiecte cu miză politică,  fără a percepe şi implicaţia la nivel perceptual asupra gradului de stabilitate a ţării,  pe care astfel de abordări le generează. Am ţinut să prezint această declaţie politică în condiţiile în care cu toţii ne prezentăm dezacordul în momentul prezentării în presa internaţională a ţării noastre într-o luminia negativă, în contextul în care la nivel organizaţional şi instituţional dispunem de resursele necesare pentru schimbarea de opinie asupra realităţiilor româneşti.

Vă mulţumesc

Senator PDL Başa Petru