Senatorul democrat-liberal Radu F. Alexandru a decis să se autosuspende din Grupul parlamentar de prietenie România - Franţa şi să nu mai participe la nicio acţiune desfăşurată sub auspiciile acestuia sau ale Ambasadei Franţei la Bucureşti, până la sistarea campaniei de denigrare a României.

'De o bună bucată de vreme, România şi românii au parte de un tratament revoltător şi inacceptabil în Franţa. (...) Faţă de această intolerabilă situaţie, iau decizia de a mă autosuspenda din Grupul interparlamentar de prietenie România - Franţa şi de a nu mai participa la nicio acţiune desfăşurată sub auspiciile acestuia sau ale Ambasadei Franţei la Bucureşti, până la sistarea campaniei de denigrare a României', afirmă Radu F. Alexandru, într-un comunicat transmis duminică AGERPRES.

El subliniază că nu cauţionează 'nicio clipă faptele antisociale comise de concetăţenii' săi oriunde în lume şi le condamnă cu toată fermitate. 'Dar mi se pare inadmisibil felul în care aceste acte reprobabile devin 'probe' în campania ostilă şi defăimătoare dusă împotriva României şi a poporului român', precizează senatorul.

Radu F. Alexandru arată că datele sumare de care dispune dovedesc 'într-un mod irefutabil procentele insignifiante ale delicvenţei practicate de români în Franţa: din numărul total al persoanelor care au comis infracţiuni - 940.602 - doar 1,27% sunt cetăţeni români; din numărul total de străini care au comis infracţiuni - 234.235 - românii reprezintă 5,1%; în penitenciare sunt astăzi aproximativ 60.000 de deţinuţi, din care 1,93% sunt cetăţeni români'.

'M-aş fi abţinut de la această luare de poziţie dacă aş fi auzit o singură voce, un singur demers care să exprime regretul şi să sancţioneze acţiunile duse împotriva României într-o permanentă escaladare. Nu a făcut-o niciun om politic francez (nu ar fi un efort de memorie să ne amintim în schimb poziţiile inamicale proferate de personalităţi de prim rang ale scenei politice franceze); nu a făcut-o Conseil superieur de l'audiovisuel (CSA), instituţia abilitată să urmărească funcţionarea corectă a mass-media electronică franceză; nu a făcut-o nici măcar ambasadorul Franţei la Bucureşti, care, la finalul unui mandat în care s-a bucurat constant de preţuire şi prietenie, nu pot să cred că subscrie la ideea că 85% dintre români învaţă azi franceza ca să ajungă să cerşească la Paris. Protestul vehement al Ministerului Afacerilor Externe de la Bucureşti a rămas şi el fără niciun răspuns', afirmă democrat-liberalul.